Într-o economie care a traversat o primă jumătate de an dificilă, construcțiile continuă să fie unul dintre principalele puncte de rezistență. Volumul lucrărilor a crescut cu aproximativ 12% în primele cinci luni din 2026, iar cele mai importante avansuri au fost înregistrate în sectorul rezidențial și în infrastructură.

Construcțiile rezidențiale au crescut cu aproximativ 16%, în timp ce proiectele de infrastructură au avansat cu aproximativ 14%. Drumurile, căile ferate, spitalele și celelalte investiții publice continuă astfel să susțină o parte importantă din activitatea economică, într-un moment în care consumul și industria evoluează mult mai prudent. 

Există însă și un risc important. Materialele și materiile prime se scumpesc din nou, finanțarea rămâne costisitoare, iar constructorii se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra lichidităților. România ajunge astfel într-o situație aparent contradictorie: se construiește mult, dar devine tot mai scump să construiești. Dacă investițiile publice și fondurile europene își păstrează ritmul, construcțiile pot rămâne unul dintre motoarele economiei în a doua parte a anului. Dacă finanțarea încetinește, efectul poate fi resimțit rapid pe șantiere și în întreaga economie.