Un fenomen tot mai vizibil în economia României este revenirea plăților în numerar, în special în sectorul micilor afaceri și al serviciilor. Pe fondul presiunii fiscale crescute și al controalelor mai stricte, mulți comercianți și clienți aleg tranzacțiile cash, considerate mai flexibile și mai greu de urmărit.

Specialiștii atrag atenția că această tendință alimentează economia „gri”, unde o parte din venituri nu sunt declarate integral. Domenii precum reparațiile, serviciile personale sau comerțul de proximitate sunt printre cele mai expuse, iar diferența dintre plata cu cardul și cea în numerar devine tot mai evidentă.

Pentru antreprenori, motivația este simplă: reducerea poverii fiscale și menținerea competitivității într-un mediu economic dificil. Pentru consumatori, plata cash oferă adesea prețuri mai mici sau negocieri directe, mai ales în contextul scumpirilor continue.

Autoritățile încearcă să limiteze acest fenomen prin digitalizarea ANAF și prin încurajarea plăților electronice, însă rezultatele sunt încă moderate. Lipsa încrederii în sistem și birocrația excesivă rămân obstacole majore în calea unei economii complet fiscalizate.

Pe termen lung, creșterea economiei informale afectează veniturile statului și capacitatea de a finanța servicii publice. În același timp, reflectă o problemă mai profundă: relația tensionată dintre contribuabili și stat, într-un climat economic tot mai apăsător.