Păstrarea banilor în conturi curente sau de economii poate proteja lichiditatea, dar nu garantează conservarea puterii de cumpărare. Raul Putilean, reprezentant Finax, a afirmat la o conferință ZF că firma estimează la 18 miliarde de euro pierderea de putere de cumpărare suferită de români din cauza acestor sume. Valoarea este o estimare proprie, nu o cifră oficială. În esență, mecanismul este simplu: când prețurile cresc, aceeași sumă cumpără mai puține bunuri și servicii.
Declarația pornește de la situația unor bani primiți în urma unei privatizări și păstrați într-un cont curent timp de peste 15 ani. Soldul nominal nu s-a modificat, însă valoarea reală a sumei a scăzut pe fondul inflației. Astfel, exemplul arată diferența dintre suma afișată de bancă și ceea ce poate fi cumpărat efectiv cu acei bani.
În termeni economici, pierderea economiilor prin inflație apare atunci când randamentul obținut pentru bani este inferior creșterii generale a prețurilor. Prin urmare, comparația relevantă nu se limitează la diferența dintre suma depusă și cea retrasă, ci include dobânda netă și rata inflației.
Impozitarea dobânzilor, comisioanele bancare și perioadele cu dobânzi reduse pot diminua suplimentar câștigul real. În schimb, conturile curente oferă acces rapid la fonduri și pot fi potrivite pentru plăți sau rezerve, însă nu sunt concepute pentru creșterea capitalului pe termen lung.
Cifra de 18 miliarde de euro prezentată de Putilean este un calcul realizat de Finax. Materialul publicat de Ziarul Financiar nu oferă metodologia completă, intervalul exact analizat, volumul banilor incluși sau ipotezele privind dobânzile și inflația. Din acest motiv, suma descrie amploarea pe care compania o atribuie fenomenului, dar nu poate fi verificată aici ca statistică agregată independentă.
Mai mult, o asemenea estimare poate reuni fonduri cu destinații diferite: bani pentru urgențe, avansuri pentru locuințe, consum sau pensie. Tratarea lor ca un singur portofoliu poate simplifica excesiv situația financiară a gospodăriilor. De aceea, trebuie făcută o distincție între banii necesari în viitorul apropiat și economiile destinate unor obiective îndepărtate.
Reprezentantul Finax promovează portofolii pasive construite prin ETF-uri, cu acces de la sume mici. Potrivit ideii prezentate, investițiile diversificate și păstrate pe perioade lungi pot avea șanse mai bune de a depăși inflația decât banii lăsați permanent fără randament. Totuși, aceste instrumente fluctuează și nu oferă protecție garantată împotriva pierderilor.
În consecință, diferența dintre lichiditate și investiție rămâne esențială. Rezerva pentru cheltuieli neprevăzute trebuie să fie disponibilă rapid, chiar dacă randamentul este modest. Economiile pentru obiective îndepărtate pot fi evaluate printr-o strategie diversificată, adaptată toleranței la risc și perioadei până la utilizarea banilor.
Estimarea Finax semnalează efectele pe care inflația le poate avea asupra banilor păstrați în conturi, dar nu înlocuiește o analiză verificabilă a datelor. Alegerea dintre lichiditate, economisire și investiții pe termen lung depinde de scopul banilor, de orizontul de timp și de riscul acceptat de fiecare gospodărie.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ZF.ro.
