

Un proiect de lege înregistrat la Senat propune includerea unor creanțe rezultate din finanțări și garanții acordate în numele statului în mecanismul de stingere a datoriilor către Exim Banca Românească prin active. Inițiativa modifică OUG 60/2019 și vizează operatori economici din energie și industrie. Măsura nu produce efecte automat: proiectul trebuie adoptat, iar transferul activelor ar urma să respecte condiții de evaluare și de protejare a creditorilor.
Propunerea aparține unui grup de nouă parlamentari PSD, printre care vicepremierul Marian Neacșu și fostul ministru Adrian Câciu. Senatul este prima cameră sesizată, iar termenul pentru adoptarea tacită este 23 decembrie 2026, potrivit informațiilor publicate de HotNews.
OUG 60/2019 permite stingerea unor obligații prin trecerea unor active funcționale energetice și industriale din proprietatea companiei în proprietatea publică a statului. Proiectul ar extinde explicit mecanismul la creanțele bugetare provenite din finanțări, garanții, contragaranții și asigurări acordate în numele și în contul statului.
În expunerea de motive sunt indicate Exim Banca Românească, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Fondul Român de Contragarantare și Fondul de Garantare a Creditului Rural. Inițiatorii susțin că aceste creanțe aparțin statului, chiar dacă recuperarea lor este realizată de instituții mandatate.
Aici se află principala clarificare propusă. Potrivit inițiatorilor, formularea actuală a ordonanței poate fi interpretată diferit: unele creanțe ar intra deja sub incidența legii deoarece sunt ale statului, în timp ce o altă interpretare le-ar exclude deoarece sunt administrate de entități care nu fac parte din administrația publică centrală.
Proiectul mută accentul de la administratorul creanței la titularul dreptului de creanță. În această logică, Exim Banca ar avea rol de agent de recuperare, iar statul ar rămâne titularul creanței. Inițiatorii descriu intervenția drept o clarificare, nu o extindere a domeniului ordonanței și nici o creare de drepturi noi.
Mecanismul s-ar aplica operatorilor care dețin capacități de producere a energiei electrice sau a energiei electrice și termice în cogenerare, racordate la Sistemul Electroenergetic Național. Sunt vizate și active funcționale industriale.
Bunurile transferate ar trece în proprietatea publică libere de sarcini. Garanțiile constituite în favoarea statului ar înceta proporțional cu valoarea activelor transferate, iar pentru partea de datorie rămasă creditorul și-ar păstra drepturile de recuperare. Dacă există alți creditori garantați, acordul lor scris ar rămâne necesar.
HotNews menționează expuneri asociate unor companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galați, Grup Servicii Petroliere și Blue Air. Printre sumele prezentate se numără credite de 708 milioane de lei pentru Liberty Galați, până la 750 de milioane de lei pentru Liberty Tubular Products Galați, 350 de milioane de lei pentru Electrocentrale Craiova și 1,4 miliarde de lei pentru holdingul GSP.
Exim Banca Românească a susținut anterior că asemenea finanțări nu reprezintă expuneri proprii ale băncii, ci expuneri ale statului, și că nu au fost aprobate de conducerea instituției. Banca a mai afirmat că, din 30 septembrie 2025, nu mai acordă produse de finanțare și garantare în numele și în contul statului.
Inițiatorii afirmă că proiectul nu ar genera cheltuieli suplimentare și că stingerea s-ar face la valoarea stabilită după testul creditorului privat prudent. Totuși, această afirmație nu elimină riscurile practice: activele pot fi dificil de evaluat, iar recuperarea poate fi incompletă dacă valoarea lor este sub nivelul creanțelor.
Proiectul nu șterge automat datoriile și nu a fost încă adoptat. El propune ca anumite creanțe ale statului, chiar administrate de entități mandatate, să poată fi stinse prin active funcționale. Miza reală va fi stabilirea corectă a valorii activelor, protejarea celorlalți creditori și verificarea faptului că transferul servește recuperării creanțelor publice, nu doar limitării pierderilor unor companii.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.







