STUDIU. Craiova: raritatea aurului monetar reflectă concentrarea averii și conversia banilor în bunuri
STUDIU. Craiova: două monede de aur arată cât de restrânsă era circulația acestui metal

Raritatea monedelor de aur din spațiul românesc medieval nu înseamnă automat absența tranzacțiilor sau a conflictelor care ar fi putut genera tezaure. Ea poate reflecta, mai direct, felul în care aurul era distribuit, utilizat și transformat în alte forme de avere. Aceasta este una dintre ideile care se desprind din analiza a două piese dintr-o colecție privată craioveană.

Studiul „Două monede de aur dintr-o colecţie privată craioveană” a fost realizat de Radu Gabriel Dumitrescu, de la Muzeul Olteniei din Craiova, și publicat în Cercetări Numismatice în 2019. Metoda este una numismatică: autorul descrie caracteristicile celor două piese, le raportează la cataloage și la descoperiri publicate și discută locul lor în circulația monetară din teritoriile românești.

Raritate și mecanisme de conservare a averii

În cazul secolelor XIV-XV, tezaurele de aur accesibile comunității științifice sunt surprinzător de puține la sud și est de Carpați. Situația nu este mult diferită în Transilvania și Banat. Studiul amintește însă că există numeroase tezaure de argint sau billon. Prin urmare, lipsa descoperirilor de aur nu poate fi explicată simplu prin absența unor perioade de instabilitate, a ascunderii sau a pierderii monedelor.

Explicația discutată, pe baza opiniei lui E. Oberländer-Târnoveanu, are două componente. Prima este oferta limitată: aurul era rar și, implicit, mai puțin accesibil societății în ansamblu. A doua ține de distribuție. Monedele de aur erau concentrate în mâinile domnitorilor și ale marii boierimi, adică ale grupurilor conectate la comerțul internațional și la beneficiile sale.

Aceste grupuri nu păstrau neapărat resursele sub formă de monede. Banii puteau fi investiți în stofe, bijuterii, pământuri sau construcții ecleziastice. Puteau finanța, de asemenea, conflicte politice și militare ori plata tributului. În toate aceste cazuri, masa monetară de aur se transforma în bunuri, construcții sau cheltuieli fără urme numismatice directe. Unele sume părăseau teritoriile românești, iar bijuteriile puteau fi reciclate odată cu schimbarea modei.

Ce documentează cele două monede

Prima piesă este un franc francez à pied, emis în 1365 de Carol al V-lea de Valois. Titlul standard al monedei era de 999‰, iar greutatea teoretică menționată în studiu era de 3,824 grame; exemplarul din colecție cântărește 3,69 grame și are 28,4 pe 28,2 milimetri. Lipsa mărcii de atelier nu este neobișnuită pentru epocă.

Autorul o consideră cea mai timpurie monedă franceză de aur cunoscută până atunci în Țările Române și primul franc à pied identificat într-o colecție din România. Prin raritatea sa, piesa este apropiată de cele opt monede franceze din tezaurul de la Dudașul Schelei. Totuși, legătura cu acel tezaur rămâne o ipoteză, nu o concluzie: cercetarea nu dispune de o dovadă certă privind proveniența.

A doua monedă este un zechino venețian al dogelui Carlo Ruzzini, emis între 1732 și 1735. Exemplarul are 3,35 grame și 22 pe 21 de milimetri. Zechino-ul era apreciat pentru calitatea aurului și a circulat pe spații largi, influențând inclusiv emisiuni ale Ungariei, Imperiului Otoman și unor state germane. În descoperirile românești, însă, aparițiile sale sunt mai puțin frecvente decât ar sugera mențiunile documentare.

Studiul inventariază descoperiri din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Crișana, Banat și Moldova, observând o prezență mai consistentă a monedei venețiene în Moldova. Piesa lui Carlo Ruzzini nu figura în descoperirile amintite și este semnalată aici pentru prima dată în acest repertoriu.

Limita principală ține de natura materialului: două monede nu pot descrie singure întreaga economie monetară. Ele pot însă corecta repertorii și pot indica direcții de cercetare. Autorul le folosește pentru a susține importanța studierii colecțiilor particulare, despre care spune că sunt încă puțin cunoscute și valorificate științific.

Sursa: DOUĂ MONEDE DE AUR DINTR-O COLECŢIE PRIVATĂ CRAIOVEANĂ

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate