Deficitul bugetului general consolidat s-a redus în primele nouă luni din 2026. Totuși, structura ajustării indică o dependență ridicată de venituri fiscale mai mari și de finanțarea europeană. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul a ajuns la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența este de 24,17 miliarde de lei, însă comparația anuală trebuie analizată împreună cu evoluția ultimului trimestru.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei. Principalul aport a venit din TVA, ale cărei încasări nete au urcat cu 24,8%, la 118,27 miliarde de lei.
Avansul reflectă în mare măsură majorarea cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025. În același timp, fondul de salarii din economie a crescut cu 3,2%, mult sub ritmul încasărilor din TVA. Prin urmare, rezultatul nu poate fi explicat doar printr-o accelerare puternică a economiei.
Fondurile europene au reprezentat un alt sprijin important. Acestea au însumat 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% peste nivelul din anul precedent. Execuția bugetară beneficiază astfel de o sursă de venit care nu poate fi extrapolată automat pentru anii următori.
Pe partea de cheltuieli, reducerea fondului de salarii din sectorul public a adus o economie de 4,43 miliarde de lei. Rezultatul este asociat cu eliminarea unor sporuri și cu plafonarea salariilor.
Economia rămâne însă mult mai mică decât majorarea costului datoriei. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei, până la 50,63 miliarde, reprezentând 2,5% din PIB. Suma suplimentară plătită pentru finanțarea datoriei a fost, astfel, de peste două ori mai mare decât reducerea cheltuielilor de personal.
Asistența socială a ajuns la 187,93 miliarde de lei și a rămas, nominal, aproape de nivelul anului trecut. Această stabilitate nu elimină presiunile asupra bugetului, mai ales când dobânzile consumă o parte tot mai mare din resurse.
Investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în primele nouă luni din 2025. Aproape două treimi, respectiv 65,6%, au provenit din fonduri europene aferente perioadei 2021–2027 și din PNRR.
În schimb, investițiile finanțate din resurse naționale au scăzut. Ministerul Finanțelor a explicat diferența prin plățile excepționale realizate la începutul anului trecut, inclusiv pentru restanțe din programe naționale și pentru aportul la capitalul Carpatica Feroviar. Creșterea investițiilor publice este, prin urmare, legată într-o măsură foarte mare de absorbția banilor europeni.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că ultimul trimestru este decisiv pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB. El a indicat că rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 ar trebui să se bazeze pe cheltuieli acoperite de venituri certe.
Execuția de la nouă luni arată o îmbunătățire contabilă importantă, dar nu și o rezolvare a dezechilibrului bugetar. Deficitul depinde în continuare de taxe mai mari, fonduri europene și controlul cheltuielilor. În același timp, dobânzile apasă tot mai mult asupra spațiului fiscal. Ultimul trimestru va arăta dacă ajustarea poate fi menținută până la finalul anului.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
