O fermă germană cu 1.300 de vaci de lapte a ales să renunțe la roboții de muls și să revină la echipe de angajați. Potrivit revistei Ferma, decizia familiei Schomburg a pornit de la riscul ca o defecțiune tehnică să afecteze întregul flux de lucru. Modelul actual se bazează pe trei schimburi, personal suplimentar și proceduri bine stabilite. Cei mai mulți muncitori străini sunt români, iar ferma își organizează activitatea astfel încât absențele neprevăzute să nu oprească mulsul.
Familia Schomburg administrează ferma Weserbergland Milch, din Ottenstein, Saxonia Inferioară. Afacerea a început în 1986, cu 18 vaci și șapte scroafe, iar ulterior a ajuns la 1.300 de vaci de lapte, distribuite în șase locații. În exploatație lucrează 35 de angajați. Suprafața agricolă cuprinde 300 de hectare de pajiști și 600 de hectare de teren arabil.
Ferma a folosit roboți de muls în două etape: între 2012 și 2015, apoi în 2021 și 2022, după cumpărarea unui grajd nou. Potrivit relatării publicate de Revista Ferma, proprietarii au ajuns să considere că defectarea unui robot putea perturba simultan mai multe activități.
Kai Schomburg, managerul operațional, a preferat astfel un sistem în care angajații preiau direct responsabilitatea. Alegerea nu elimină problemele de organizare. În schimb, ea mută accentul pe numărul oamenilor disponibili și pe claritatea procedurilor.
În cel mai nou grajd, finalizat în 2022, sunt aproximativ 700 de vaci. Restul efectivului se află în celelalte locații, iar mulsul este realizat de echipe fixe, împărțite în trei schimburi. Fiecare echipă are între doi și patru angajați.
Pentru fiecare schimb, ferma planifică intenționat cu 110-120% mai mult personal decât ar fi necesar strict pentru muls, potrivit informațiilor prezentate de sursa citată. Astfel, un coleg poate prelua sarcinile unei persoane absente din cauza unei boli sau a unei situații neprevăzute.
Strategia ajută și la acoperirea turelor din weekend și a zilelor de sărbătoare. Angajații care nu sunt necesari în salonul de muls se ocupă de alte activități, precum igienizarea spațiilor pentru viței sau curățarea utilajelor agricole. Prin urmare, surplusul de personal rămâne util în fermă.
Ferma are nevoie de lucrători din afara Germaniei pentru ca sistemul să funcționeze. În prezent, 14 angajați sunt români, iar trei provin din Azerbaidjan. În ultimii aproximativ 18 ani, circa 60 de muncitori români au lucrat în exploatație, unii revenind periodic sau recomandând rude.
Familia Schomburg acordă atenție și comunicării interne. Fiica proprietarilor vorbește fluent românește, iar ceilalți membri ai familiei cunosc suficiente cuvinte pentru relaționarea de zi cu zi. Ferma organizează și prânzul comun al angajaților, precum și un spațiu destinat întâlnirilor echipei.
Potrivit datelor furnizate de fermă și prezentate de Revista Ferma, producția medie depășește 12.000 de kilograme de lapte pe vacă și pe lactație. Proprietarii folosesc un sistem automat de management, cu senzori care urmăresc activitatea animalelor și pot indica perioadele de călduri sau posibile probleme de sănătate.
Laptele este vândut în prezent cu 32 de cenți pe litru, iar managerul fermei consideră că ar fi necesar un nivel de cel puțin 40 de cenți. Chiar și în aceste condiții, familia intenționează să continue dezvoltarea. Modelul rămâne bazat pe angajați familiarizați cu ferma și cu procedurile sale.
Experiența fermei Weserbergland Milch arată că automatizarea nu este singura cale pentru o exploatație zootehnică de mari dimensiuni. Proprietarii au considerat mai importantă continuitatea oferită de echipele umane, însă soluția cere personal suficient, înlocuitori disponibili și procese clare.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Revista Ferma.
