Plățile restante către magistrați ar putea fi achitate după un calendar etapizat, potrivit unei propuneri prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Discuția apare în contextul unei hotărâri judecătorești definitive care obligă statul să asigure fondurile pentru drepturile salariale restante cu scadență în 2026. În timp ce obligația juridică este confirmată, modalitatea concretă de plată nu a fost stabilită. Prin urmare, Guvernul analizează o soluție care să limiteze presiunea asupra bugetului.
Potrivit informațiilor publicate de Realitatea.NET, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor. Recursul viza o hotărâre pronunțată de Curtea de Apel București la 5 mai.
Decizia instanței de apel impune Executivului să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, cu scadență în 2026. Printre soluțiile menționate se află și o eventuală rectificare bugetară, destinată asigurării finanțării.
Această etapă trebuie separată de discuția privind calendarul de plată. Astfel, instanța a confirmat obligația statului, însă sursa citată nu indică existența unei decizii finale privind plata într-o singură tranșă sau în mai multe tranșe.
Alexandru Nazare susține că plata sumelor ar putea fi împărțită pe tranșe, astfel încât obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești să fie onorate fără dezechilibre bugetare majore. Propunerea este prezentată ca o opțiune analizată, nu ca o măsură adoptată.
Ministrul a indicat că soluția ar putea fi discutată la cel mai înalt nivel al Guvernului, cu participarea specialiștilor din Ministerul Finanțelor. În acest context, obiectivul ar fi stabilirea unui calendar compatibil cu obligațiile bugetare ale statului.
Prin urmare, eșalonarea drepturilor salariale nu modifică obligația juridică rezultată din proces. Ea ar schimba doar modul și ritmul în care sumele ar urma să fie achitate, dacă autoritățile ajung la un acord în acest sens.
Miza financiară este ridicată. Sursa citată menționează că fostul premier Ilie Bolojan a estimat datoria statului către judecători la aproximativ 4,8 miliarde de lei, în timp ce necesarul total de plată pentru 2026 este descris ca apropiindu-se de 5 miliarde de lei.
Diferența dintre cele două valori ține de formularea și estimarea obligațiilor prezentate public, însă ambele indică o presiune importantă asupra bugetului. În cazul unei plăți integrale într-un interval scurt, ar fi necesară identificarea rapidă a resurselor financiare și, potrivit informațiilor disponibile, ar putea fi impusă o rectificare bugetară.
În acest moment, obligația de plată este definitivă, însă eșalonarea reprezintă doar o variantă aflată în discuție. Așadar, calendarul efectiv și sursa finanțării trebuie stabilite de autorități, în condițiile în care impactul bugetar estimat este semnificativ.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Realitatea.NET.
