România a importat și a exportat energie electrică în același timp în prima jumătate a anului 2026. Datele pot părea contradictorii doar dacă schimburile sunt privite ca un bilanț simplu, nu ca fluxuri succesive într-un sistem regional interconectat. În realitate, direcția energiei se poate modifica de la o oră la alta, pe fondul variațiilor de producție, consum, preț și disponibilitate a rețelelor. Prin urmare, importurile nu demonstrează automat un deficit permanent, iar exporturile nu confirmă existența unui surplus continuu.
Potrivit datelor prezentate de Realitatea.NET, importurile fizice de energie electrică au totalizat 5,77 TWh între ianuarie și iunie 2026. Volumul a fost aproape identic celui din perioada similară a anului anterior, când s-au înregistrat 5,75 TWh.
În aceeași perioadă, exporturile au crescut însă de la 3,28 TWh la 4,98 TWh. Avansul de 52% a redus diferența dintre importuri și exporturi la aproximativ 0,79 TWh, față de circa 2,47 TWh în primul semestru din 2025.
Electricitatea nu este produsă și consumată într-un ritm constant. Producția fotovoltaică se concentrează în timpul zilei și scade după apus, în timp ce energia eoliană depinde de condițiile meteo. Hidrocentralele sunt influențate de disponibilitatea apei, iar centralele nucleare și clasice pot fi oprite temporar pentru mentenanță sau din cauza unor indisponibilități.
Și consumul se schimbă pe parcursul zilei, în funcție de temperaturi, activitatea economică și comportamentul utilizatorilor. Astfel, România poate exporta într-un interval în care producția depășește cererea internă și poate importa ulterior, când sursele locale sunt insuficiente sau energia dintr-un sistem vecin este mai competitivă.
În primul semestru din 2026, producția netă internă a urcat cu aproximativ 7%, de la circa 24 TWh la 25,6 TWh. Consumul net a rămas aproape constant, coborând ușor, de la 26,5 TWh la 26,4 TWh. Menținerea importurilor la un nivel similar nu contrazice creșterea producției, deoarece schimburile sunt determinate și de momentul în care energia este disponibilă.
România face parte din sistemul electroenergetic european interconectat. Liniile de înaltă tensiune permit schimburi cu statele vecine, iar direcția fluxurilor este influențată de producția și consumul din fiecare piață, de prețuri, de disponibilitatea centralelor și de capacitățile de transport.
Există, de asemenea, o diferență între energia cumpărată sau vândută comercial și traseul fizic urmat de electricitate. În rețelele interconectate, fluxurile se distribuie în funcție de caracteristicile tehnice ale sistemului regional, nu doar după contractul încheiat între doi participanți la piață.
Transelectrica gestionează rețeaua de transport și siguranța Sistemului Electroenergetic Național. Capacitatea disponibilă pentru schimburi transfrontaliere poate varia în funcție de lucrări de mentenanță, limitele echipamentelor și configurația rețelei. Interconexiunile au astfel un rol dublu: asigură accesul la energie când este necesar și permit valorificarea surplusurilor locale.
Datele din primul semestru arată o Românie conectată la piața europeană și capabilă să tranzacționeze energie în ambele direcții. Pentru o evaluare corectă nu este suficientă observarea importurilor sau exporturilor separat: producția, consumul, sursele disponibile, prețurile și limitele rețelei trebuie analizate împreună.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Realitatea.NET.
