De ce poate continua criza motorinei în Europa până în 2027: oferta, cererea și riscurile logistice
Atacuri raportate în Strâmtoarea Ormuz: petrolul crește, iar gazele europene se apropie de maximul ultimilor patru ani

Criza motorinei în Europa poate reveni în prim-plan în următoarele săptămâni, chiar dacă prețurile au coborât de la maximele atinse în septembrie. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că livrările rămân vulnerabile, iar refacerea stocurilor pierdute în timpul conflictului ar putea dura până în a doua jumătate a anului 2027. Presiunea nu vine doar din piața țițeiului, ci și din blocajele logistice care scumpesc transportul și reduc flexibilitatea importatorilor.

Oferta de combustibili rămâne sub presiune

Datele prezentate de Digi24 arată că oferta mondială de petrol a crescut cu 2,5 milioane de barili pe zi în septembrie, până la 102,3 milioane de barili pe zi. Totuși, nivelul a rămas ușor sub cererea globală estimată de AIE la aproximativ 103,5 milioane de barili pe zi.

Dezechilibrul este mai vizibil pe segmentul motorinei. Exporturile de combustibili din Orientul Mijlociu se află la mai puțin de jumătate față de perioada de dinaintea războiului, iar rafinăriile rusești sunt afectate de atacuri cu drone. Pentru piețele europene, această combinație înseamnă mai puține surse disponibile și o dependență mai mare de transporturi alternative.

Cotațiile de referință ale motorinei au scăzut față de nivelul record de peste 200 de dolari pe baril înregistrat în septembrie, însă AIE susține că acestea rămân aproape duble față de nivelurile de dinaintea crizei. Prin urmare, ieftinirea țițeiului nu se reflectă automat în costul final al combustibilului.

Transporturile maritime amplifică riscul de scumpire

Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru comerțul mondial cu petrol, prin această rută trecând aproximativ o cincime din cantitatea consumată la nivel global, potrivit sursei citate. Atacurile asupra navelor și avertismentele privind minele navale sporesc riscurile pentru armatori și pot determina redirecționarea transporturilor.

În consecință, costurile mai mari de transport se pot reflecta în prețurile de livrare pentru Europa, Africa și America Latină. Riscurile de securitate pot prelungi rutele și pot reduce numărul navelor disponibile pentru transportul produselor rafinate.

Pe piețele internaționale, petrolul Brent a urcat temporar la peste 107 dolari pe baril, înainte de a reveni în jurul valorii de 106 dolari. WTI s-a menținut la aproximativ 94,75 dolari. Pentru consumatorii europeni contează însă mai ales disponibilitatea motorinei rafinate și costul aducerii ei în porturi.

AIE și OPEC văd diferit cererea din 2027

AIE și-a redus estimarea privind consumul mondial de petrol în 2027, de la o creștere de 2,6 milioane de barili pe zi la două milioane. Agenția consideră că prețurile ridicate și încetinirea economiei vor limita consumul, care ar urma să rămână cu 0,6% sub nivelul din 2025.

OPEC are o perspectivă mai optimistă. Organizația și-a majorat prognoza privind creșterea cererii în 2027, de la 2,36 milioane la 2,55 milioane de barili pe zi, mizând pe refacerea stocurilor consumate în timpul războiului.

Această diferență contează pentru prețuri. Dacă estimarea OPEC se confirmă, cererea ar putea întârzia apariția unui surplus. Dacă scenariul AIE este mai apropiat de realitate, piața ar putea ajunge la un echilibru mai rapid, dar motorina ar rămâne scumpă atât timp cât rafinăriile și transporturile nu revin la normal.

Pentru Europa, riscul principal nu este doar o nouă creștere a țițeiului, ci combinația dintre ofertă limitată, transporturi nesigure și stocuri greu de refăcut. Astfel, criza motorinei în Europa poate persista până în 2027, chiar dacă cererea globală încetinește, deoarece aprovizionarea depinde de rafinării și rute maritime vulnerabile.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate