Scăderea inflației este adesea privită ca un semn că produsele încep să se ieftinească. În realitate, indicatorul descrie ritmul mediu în care se modifică prețurile, nu nivelul la care acestea vor ajunge. Dacă scumpirile încetinesc, prețurile pot rămâne mult peste cele din perioada anterioară. Analiza Digi24, bazată pe explicațiile economistului Costin Ciora, arată de ce gospodăriile percep diferit această evoluție.
Inflația este calculată pornind de la un coș de produse alimentare, mărfuri nealimentare și servicii. Deoarece fiecare familie cumpără alte produse și alocă diferite sume pentru locuință, transport sau energie, media statistică nu poate reflecta identic situația tuturor.
Diferența dintre ritmul scumpirilor și nivelul prețurilor poate fi înțeleasă printr-un exemplu simplu. Un coș care costă 100 de lei ajunge la 110 lei după o creștere de 10%. Dacă în anul următor inflația este de 5%, același coș va costa 115,50 lei. Majorarea este mai mică, dar prețul continuă să urce.
Așadar, o rată anuală redusă nu șterge scumpirile acumulate anterior. Pentru revenirea la prețurile vechi ar fi necesară o ieftinire efectivă, adică o scădere a nivelului prețurilor, nu doar o temperare a ritmului de creștere.
În septembrie 2026, rata anuală raportată de INS a fost de 6,61%, după 6,17% în august. Serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%, potrivit datelor citate de Digi24.
Aceste procente sunt medii statistice. O persoană care folosește zilnic mașina suportă mai direct creșterea costurilor cu combustibilul, în timp ce o familie care plătește chirie sau are cheltuieli mari pentru încălzire poate resimți o presiune mai mare. În consecință, structura consumului contează la fel de mult ca rata națională.
Inflația anuală compară prețurile dintr-o lună cu cele din aceeași lună a anului precedent. Astfel apare efectul de bază: dacă perioada de referință fusese deja marcată de scumpiri, rata actuală poate scădea, chiar dacă prețurile rămân ridicate.
Economistul Costin Ciora a indicat liberalizarea pieței energiei, precum și majorările de TVA și accize, printre factorii care au alimentat presiunile asupra prețurilor. Evoluția petrolului, problemele de aprovizionare și costurile materiilor prime pot amplifica, la rândul lor, acest efect.
Prețurile la energie influențează mai multe etape ale lanțului economic. Fabricile plătesc mai mult pentru producție și refrigerare, transportatorii suportă costuri suplimentare, iar comercianții pot transfera o parte dintre aceste cheltuieli către cumpărători. Ajustarea nu apare întotdeauna imediat, ci după câteva săptămâni sau luni.
Pentru a vedea dacă salariul real crește, venitul trebuie comparat cu inflația. O majorare salarială de 5% nu îmbunătățește puterea de cumpărare dacă prețurile urcă cu 10% în aceeași perioadă.
Potrivit datelor INS citate în analiză, venitul mediu total al unei gospodării a fost de 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, iar cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei. Alimentele și băuturile nealcoolice au reprezentat 1.581 de lei, în timp ce locuința și utilitățile au însumat 813 lei.
De aceea, bugetul trebuie urmărit prin prisma cheltuielilor efective, nu doar a mediei naționale. Compararea alternativelor, evitarea creditelor scumpe și alegerea unor instrumente de economisire cu randamente apropiate sau peste inflație pot limita pierderea valorii banilor, însă rezultatele depind de dobândă și de evoluția viitoare a prețurilor.
Scăderea inflației arată că scumpirile se desfășoară mai lent, nu că produsele revin automat la nivelurile anterioare. Pentru fiecare gospodărie, presiunea financiară depinde de consum, venituri și ponderea cheltuielilor esențiale, astfel încât rata oficială poate oferi doar o imagine generală.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
