România riscă să devină mai puțin atractivă pentru investițiile în infrastructura energetică, în special pentru proiectele de stocare, din cauza taxării schimbătoare, a finanțării scumpe și a prețului energiei. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a susținut că Bulgaria oferă un cadru mai favorabil pentru investitori. În acest context, competitivitatea depinde nu doar de nivelul taxelor, ci și de stabilitatea regulilor.
Potrivit prezentării citate de HotNews, Bulgaria are un impozit pe profit de 10%, față de 16% în România. Totodată, impozitul pe dividende este indicat la 5% în Bulgaria, comparativ cu 16% în România, conform datelor prezentate de specialist.
Codirlașu a mai susținut că sistemul bulgar plafonează contribuțiile sociale, în timp ce în România acestea nu sunt plafonate. În opinia sa, contează și frecvența modificărilor fiscale: principalele taxe s-ar fi schimbat de opt ori în România în ultimul deceniu, nu și în Bulgaria.
Pentru un investitor, instabilitatea complică estimarea randamentului pe termen lung. În plus, proiectele de stocare presupun capital inițial ridicat, iar recuperarea banilor depinde de reguli, tarife și condițiile de funcționare menținute mai mulți ani.
Specialistul a indicat și costul energiei drept un dezavantaj pentru economia românească. El a avertizat că prețurile ridicate pot afecta industria, dezvoltarea centrelor de date și aplicațiile de inteligență artificială, care au nevoie de electricitate competitivă.
Prin urmare, o companie compară nu doar capacitatea tehnică a unui proiect, ci și prețul electricității, accesul la rețea și veniturile posibile din stocare. La acestea se adaugă povara fiscală și costul creditului.
Diferențele apar și pe piața finanțării. Codirlașu a estimat costul împrumuturilor României la aproximativ 6-7,25%, menționând și un nivel recent de 7,75%. Pentru Bulgaria, el a indicat un cost de circa 4%, după intrarea țării în zona euro.
Un cost mai mare al capitalului reduce marja proiectelor și poate face neviabile investiții care ar avea sens într-un mediu cu dobânzi mai mici. Efectul este relevant pentru stocarea energiei, unde veniturile depind de diferențele de preț și de utilizarea bateriilor.
Adrian Codirlașu a criticat caracterul discreționar al unor decizii fiscale și a invocat modificările numeroase ale Codului fiscal. În analiza sa, anunțarea rapidă a unor taxe sau schimbarea regulilor după realizarea investiției descurajează capitalul privat.
El a susținut că România ar fi putut utiliza mai eficient fondurile europene destinate stocării prin PNRR. De asemenea, lipsa unor proiecte suficiente ar fi devenit mai vizibilă în perioada de vară, când presiunea asupra sistemului energetic a crescut, potrivit afirmațiilor sale.
Specialistul a propus ca modificarea Codului fiscal să fie limitată la cel mult o intervenție anuală, cu un interval de șase luni înainte de aplicarea unei taxe noi. O astfel de regulă ar putea îmbunătăți vizibilitatea pentru companii, dacă ar fi respectată consecvent.
Pentru proiectele de stocare și pentru investițiile industriale, diferența dintre România și Bulgaria nu este determinată de un singur indicator. Taxele, dobânzile, energia și predictibilitatea fiscală se cumulează, iar avantajul poate reveni țării care oferă un cadru mai stabil.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
