România se pregătește pentru una dintre cele mai dure corecții fiscale din ultimii ani. După ani de promisiuni populiste, măriri nesustenabile și investiții începute fără acoperire bugetară, noul guvern se confruntă cu o gaură de peste 30 de miliarde de lei și un deficit bugetar care, dacă nu se iau măsuri drastice, ar putea depăși 9% din PIB până la finalul anului.
Printre măsurile analizate: majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor la produsele de lux, concedieri în sectorul bugetar, blocarea investițiilor neîncepute și revizuirea facilităților fiscale. Impozitul pe dividende se află și el pe lista scurtă.
„Ne-am înhămat la mai mult decât putem duce. Au fost făcute prea multe cheltuieli pentru care nu există acoperire”, avertizează economistul Christian Năsulea.
Creșterea TVA-ului la 21% înseamnă automat scumpiri la majoritatea produselor și serviciilor, într-o perioadă în care inflația deja a erodat puternic veniturile populației. Experții estimează că o astfel de măsură va adăuga cel puțin un punct procentual la inflația generală, adâncind și mai mult criza costului vieții.
Chiar dacă guvernanții declară că alimentele și medicamentele vor păstra cota redusă de 9%, efectul în lanț asupra întregii economii este inevitabil. Costuri mai mari de producție, transport și servicii înseamnă prețuri mai mari pentru toată lumea.
Pentru prima dată, oficialii recunosc deschis că statul român are dificultăți în a plăti salariile și pensiile mărite anul trecut. Este consecința firească a deciziilor luate pe criterii electorale, fără calcule realiste și fără surse de finanțare sustenabile.
„Este posibil să fim nevoiți să creștem taxe și impozite. Este prima condiție pentru a recâștiga încrederea cetățenilor: să le spunem adevărul”, a declarat Ilie Bolojan, președinte interimar PNL.
Pe lângă scumpiri, românii trebuie să se aștepte și la concedieri în sectorul bugetar, acolo unde „se poate reduce personalul”. Totodată, investițiile publice care nu au fost începute sau se află într-un stadiu incipient vor fi oprite, pentru o economie estimată la 11 miliarde de lei.
Pe 4 iunie, Comisia Europeană va analiza situația fiscală a României. Până atunci, guvernul trebuie să trimită o schiță de reformă fiscală, dar, după cum arată situația actuală, documentul va fi compus mai degrabă din măsuri de urgență și improvizații, nu dintr-o viziune coerentă pe termen lung.
România plătește acum prețul ani de populism fiscal, promisiuni fără acoperire și administrație supradimensionată. Scumpirile și reducerile anunțate nu sunt altceva decât nota de plată a unor decizii politice iresponsabile, pe care tot cetățenii trebuie să o achite. Iar din păcate, măsurile vin prea târziu și vor fi resimțite prea dur de cei care au cel mai puțin.