Deficitul bugetar intră într-o perioadă în care presiunea nu vine doar din diferența dintre veniturile și cheltuielile curente. Restanțele acumulate de stat și sumele PNRR luate în calcul la construcția bugetului pot modifica necesarul de finanțare, dacă plățile trebuie făcute sau încasările europene nu se confirmă. Informațiile disponibile reflectă execuția de la sfârșitul lunii septembrie. Potrivit unor surse politice citate de Digi24, situația ar putea arăta mai rău după publicarea datelor pentru octombrie.
Sursele politice citate de Digi24 estimează la peste două miliarde de lei restanțele aferente mecanismului de compensare din energie. Suma reprezintă obligații de plată către companiile din sector, iar achitarea lor ar crește necesarul de lichiditate al statului.
O altă obligație importantă este legată de procesele magistraților privind drepturi salariale restante. Valoarea indicată de aceleași surse este de aproximativ 12 miliarde de lei. Ministerele Finanțelor și Justiției negociază, potrivit informațiilor publicate, o formulă de plată eșalonată, acceptată în principiu pentru discuții de reprezentanții magistraților.
La aceste sume se adaugă aproximativ 3,5 miliarde de lei asociate dosarului Pfizer. Aceste valori nu trebuie confundate automat cu o cheltuială realizată într-o singură lună, însă ele indică obligații care pot influența planificarea bugetară și calendarul împrumuturilor.
România ar mai avea de încasat circa un miliard de euro prin PNRR, sumă prevăzută deja în calculele bugetare, potrivit surselor citate. Dacă banii nu intră integral, statul trebuie să acopere diferența prin ajustarea cheltuielilor, identificarea unor venituri suplimentare sau împrumuturi.
În acest mecanism, pierderea fondurilor europene nu înseamnă automat că deficitul se majorează în aceeași zi cu întreaga sumă. Efectul depinde de modul în care au fost proiectate veniturile și cheltuielile, de momentul încasării și de soluțiile adoptate pentru finanțarea proiectelor. Totuși, o sursă de finanțare bugetată, dar neîncasată, poate crește presiunea asupra necesarului de finanțare.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, ar urma să discute cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea situației. Până la un rezultat oficial, riscul privind banii PNRR rămâne o estimare atribuită surselor politice, nu o pierdere confirmată.
La finalul lunii septembrie, datele oficiale nu surprind încă toate evoluțiile invocate în discuțiile politice. Sursele citate de Digi24 se tem că execuția pentru octombrie va indica o deteriorare semnificativă, însă această afirmație va putea fi verificată numai după publicarea documentelor Ministerului Finanțelor.
În paralel, PSD analizează, potrivit acelorași surse, utilizarea parteneriatelor public-private pentru proiecte de infrastructură rutieră, feroviară și pentru unele investiții în sănătate. Formula ar putea reduce necesarul inițial de bani publici, dar presupune contracte previzibile și costuri asumate pe termen lung.
Imaginea completă nu poate fi desprinsă încă din estimările politice. Execuția bugetară pentru octombrie va arăta dacă presiunile s-au materializat în cheltuieli și în necesarul de finanțare, iar situația fondurilor PNRR va depinde de discuțiile cu Comisia Europeană și de îndeplinirea condițiilor asumate.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
