Românii trăiesc astăzi cea mai mare tăiere de salarii de după șocul anului 2010. Nu există un decret care să spună „se reduc salariile cu 25%”, dar efectul este același. Diferența este că, acum, mecanismul e mai perfid: creșterea taxelor, oprirea investițiilor și inflația scăpată de sub control au dus la o erodare constantă a veniturilor.
Guvernul condus de Ilie Bolojan, instalat cu binecuvântarea președintelui Nicușor Dan, a dat lovitura pe tăcute: salariile nu s-au micșorat pe hârtie, dar în realitate fiecare leu valorează mai puțin.
Când omul de rând vede cum coșul de cumpărături s-a dublat față de anul trecut, Guvernul jubilează. Inflația înseamnă mai multe încasări din TVA – principala sursă de bani la buget.
Majorarea TVA de la 19% la 21%, dublată de ridicarea cotelor reduse la nivelul standard, a împins prețurile și mai sus. Statistica oficială vine cu cifre blânde – 7% în iulie – dar în buzunarele românilor creșterea reală se simte de două ori mai mare.
Pe scurt: cetățenii pierd, statul câștigă.
Cine își mai amintește de Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, care promitea că înainte de a ridica taxe va reduce cheltuielile statului? Acela nu mai există. Premierul Bolojan a uitat complet de „eficiența” administrativă și s-a aruncat direct în creșteri de taxe.
„Mai întâi reducem cheltuielile și abia apoi mărim taxele” – declara în ianuarie 2025. În septembrie 2025, bilanțul arată altceva: taxe crescute, cheltuieli neschimbate, investiții tăiate.
În manualul de economie scrie clar: în criză, guvernul investește ca să stimuleze economia. Guvernul Bolojan face exact pe dos. Contracte noi blocate, proiecte existente eșalonate pe trei ani.
Datele Ministerului de Finanțe confirmă: cheltuielile de capital scăzuseră deja cu 8% în primul trimestru din 2025 și cu 2% la jumătatea anului.
Practic, România sacrifică viitorul pentru a plăti prezentul. Se taie drumuri, spitale și școli ca să se plătească salarii, pensii și dobânzi.
În 2010, guvernul Boc a redus direct salariile bugetarilor cu 25% și a ridicat TVA la 24%. Șocul a fost vizibil și asumat. În 2025, scenariul e altul: veniturile scad pe ascuns, prin taxe și inflație, în timp ce guvernul jură că nu taie salariile.
Diferența este că 2025 încă nu s-a terminat. Și, judecând după direcția în care merg lucrurile, tăierea invizibilă de azi s-ar putea transforma în mâine într-o criză oficializată, mai dură decât cea din 2010.
Cetățenii simt că muncesc mai mult pentru mai puțin. Salariile lor reale scad, prețurile cresc, investițiile dispar. Singurul câștigător este statul, care încasează mai mult din taxe și își hrănește aparatul birocratic.
Guvernul Bolojan nu a tăiat salariile pe fluturaș, dar a făcut-o prin cea mai cinică metodă: a folosit inflația ca pe o ghilotină invizibilă.
Economia României traversează, în 2025, o perioadă de austeritate mascată. Sub guvernul condus de Ilie Bolojan, veniturile reale ale angajaților – fie din mediul privat, fie din sectorul public – au scăzut în ritmul cel mai accentuat de după criza din 2010.
Diferența majoră este că atunci s-a operat o tăiere directă, vizibilă, de 25% la salariile bugetarilor, în timp ce astăzi scăderea se produce prin inflație, taxe suplimentare și stoparea investițiilor.
Inflația oficială raportată de INS pentru iulie 2025 a fost de 7%, dar în realitate puterea de cumpărare a românilor s-a redus mult mai mult. Creșterea TVA de la 19% la 21%, alături de uniformizarea cotelor reduse (alimente, turism, servicii culturale), a generat scumpiri accelerate.
În aceste condiții, salariul mediu net raportat de INS – 5.100 lei în iunie 2025 – are o valoare reală apropiată de cea din 2021. Practic, patru ani de creșteri salariale s-au evaporat în mai puțin de un an.
Pentru guvern, inflația este o veste bună. Creșterea prețurilor înseamnă automat mai mulți bani încasați din TVA, care reprezintă aproape 40% din totalul veniturilor fiscale.
La o medie lunară a consumului de 70 miliarde lei, fiecare punct procentual în plus la TVA aduce statului circa 700 milioane lei lunar.
Astfel, majorarea de TVA de la 19% la 21% generează, teoretic, 14 miliarde lei anual în plus la buget – echivalentul întregului buget pentru investiții în infrastructura rutieră pe un an.
Contrar regulilor elementare de economie – care cer creșterea investițiilor în perioade de criză – guvernul Bolojan a ales să le taie.
Potrivit datelor Ministerului de Finanțe:
Această strategie riscă să frâneze creșterea economică pe termen lung. Investițiile publice sunt multiplicator pentru investițiile private și pentru absorbția fondurilor europene.
România rămâne în procedură de deficit excesiv din 2020. În 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE.
În loc să reducă cheltuielile administrative, guvernul a preferat să crească taxele și să taie investițiile.
Cheltuielile majore ale statului în 2025:
Comparativ, investițiile bugetare directe nu depășesc 50 miliarde lei anual.
Consecința directă a politicilor Bolojan: salariile reale au scăzut.
Deși salariul mediu brut pe economie a crescut nominal cu 8% față de 2024, inflația și taxele suplimentare au dus la o scădere reală estimată între 5 și 7%.
În mediul privat, patronii se confruntă cu scăderea cererii interne și cu creșterea costurilor. În mediul public, tăierile investițiilor și presiunile pe salarii blochează proiectele locale.
Guvernul Bolojan a ales calea cea mai ușoară și cea mai dureroasă pentru cetățeni:
În loc să restructureze companiile de stat și administrația locală, a preferat să transfere nota de plată către populație.
Rezultatul: puterea de cumpărare a românilor scade, în timp ce statul încasează mai mult ca oricând.