Guvernul Bolojan a aprobat al doilea pachet de măsuri fiscale, împărțit în șase proiecte distincte pentru a evita blocajele legislative și riscul de neconstituționalitate. Reforma acoperă fiscalitatea, companiile de stat, autoritățile de reglementare (ASF, ANRE, ANCOM), sistemul de sănătate, pensiile magistraților și administrația locală.

Mediul privat, sindicatele și în special profesorii critică dur noile măsuri, pe care le consideră o formă de austeritate cu impact direct asupra populației și a mediului de afaceri.

1. Capital social pentru SRL-uri – bariere noi pentru antreprenori

Guvernul a renunțat la controversata propunere de capital social de 90.000 lei pentru companiile cu afaceri peste 7 milioane lei, după ce mediul de afaceri a avertizat că aceasta ar fi afectat circa 20.000 de firme și ar fi blocat 1,65 miliarde lei în capital social.

Noua formulă prevede:

• 500 lei pentru firme cu cifră de afaceri sub 400.000 lei;
• 5.000 lei pentru firme cu cifră de afaceri peste 400.000 lei.

Nivelul capitalului social a fost raportat la salariul mediu net (circa 5.000 lei), metodă considerată lipsită de logică economică de către experți.

2. Impozit pe clădiri și terenuri – după valoarea de piață

Impozitele pe locuințe și terenuri se vor calcula treptat, până în 2026, în funcție de valoarea de piață, nu pe baza coeficienților vechi.

• Se elimină parțial reducerile pentru apartamentele din blocurile mari (peste 3 etaje și 8 apartamente).
• Cetățenii vor plăti mai mult pentru proprietăți evaluate mai ridicat, în special în orașele mari.

3. Impozit pe mașini – „poluatorul plătește”

Se introduce un impozit diferențiat pentru vehicule, calculat după capacitatea cilindrică și norma de poluare.

• Impozitul se aplică pentru 8 categorii de vehicule (de la motociclete până la autobuze).
• Coeficienții de ajustare variază între 0,95 și 1,3, în funcție de norma de poluare.
• Modelul este inspirat de Bulgaria, dar adaptat la venitul brut per capita din România.

Concret, mașinile vechi și poluante vor fi taxate semnificativ mai mult, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru milioane de șoferi.

4. CASS pentru activități independente – plafon mai mare

Pentru veniturile obținute din activități independente, baza de calcul a CASS se majorează:

• 72 de salarii minime brute anual (față de 60 anterior).
• Se ia în calcul salariul minim brut de la 1 ianuarie (3.700 lei în 2025), indiferent de eventuale majorări ulterioare.

Această schimbare duce la creșterea contribuțiilor datorate de PFA-uri, liber-profesioniști și alte categorii independente.

5. Educația – sector sacrificat

Profesorii se declară printre cei mai afectați de noile măsuri.

• Norma didactică ar putea fi majorată cu 2–4 ore.
• Numărul de elevi la clasă va crește.
• Plata cu ora va fi redusă.

Sindicaliștii avertizează că anul școlar ar putea începe cu proteste și greve, iar „deschiderea școlii se va face în fața Palatului Victoria”.

6. Declarațiile premierului

Ilie Bolojan a recunoscut că măsurile nu sunt „luate cu inima deschisă”, dar le-a justificat prin nevoia de a reduce cheltuielile și de a „corecta nedreptățile”:

„Sunt prea puțini umeri în economia reală pe care stă această țară. Vom continua să reducem cheltuielile statului, să creștem veniturile la buget și să eșalonăm investițiile. Nu este ușor să luăm aceste măsuri, dar ele vor crea condiții de dezvoltare.”

Editorial: Reforma pe spinarea cetățeanului

Deși guvernul prezintă Pachetul 2 ca o „reformă”, realitatea arată altfel:

• Antreprenorii mici și mijlocii se confruntă cu noi bariere.
• Proprietarii de locuințe și șoferii vor plăti taxe mai mari.
• Profesorii și sistemul educațional sunt sacrificați, deși în mod normal ar trebui protejați.

Între timp, privilegiile unor categorii precum partidele politice, magistrații speciali sau funcțiile sinecură din agențiile de stat rămân aproape intacte.

Reforma Bolojan se dovedește mai degrabă un pachet de austeritate, care lovește în cei mulți și protejează în continuare pe cei puțini.