Diferența medie dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost de 2,52 puncte procentuale în România, între august 2016 și iulie 2026. Nivelul a fost sub cel calculat pentru Ungaria și Polonia, potrivit unei analize FinBan bazate pe date ale BCE și BNR. Indicatorul sugerează presiune concurențială pe piața bancară, însă nu trebuie confundat cu profitul efectiv al băncilor, deoarece costurile de finanțare, riscul și capitalul nu sunt incluse.
În intervalul analizat, diferența dintre dobânzile la împrumuturile noi pentru locuințe și cele aferente depozitelor noi la termen a fost de 2,56 puncte procentuale în Ungaria și de 3,18 puncte în Polonia. FinBan susține că România a avut cea mai redusă diferență dintre țările analizate.
Comparația include România, Cehia, Ungaria și Polonia. Potrivit datelor BCE citate de federație, România s-a aflat pe primul loc în această privință în fiecare lună începând din februarie 2025, pentru 18 luni consecutive.
În iulie 2026, diferența ajunsese la 1,31 puncte procentuale în România. În aceeași lună, indicatorul era de 1,87 puncte în Cehia, 3,13 puncte în Ungaria și 3,27 puncte în Polonia.
FinBan interpretează rezultatele ca pe un semnal al concurenței ridicate din retail banking. Presiunea se manifestă atât pe segmentul clienților care solicită finanțare, cât și pe cel al persoanelor care își plasează economiile în depozite la termen.
Federația notează că băncile românești au operat, în ultimul deceniu, cu diferențe mai mici decât instituțiile din Polonia și Ungaria, deși România ar fi avut constant un risc de țară mai ridicat decât cele două state. Această combinație este atribuită intensității concurenței din sector.
Datele BNR analizate de FinBan arată că, în 2025, dobânda la depozitele noi la termen în lei a crescut de la 4,95% în aprilie la 5,41% în decembrie. În același timp, dobânda la creditele ipotecare noi în lei s-a menținut într-un interval relativ restrâns, între 7,44% și 7,68%.
Pe segmentul creditelor noi de consum în lei, dobânda a coborât de la 12,76% în februarie 2024 la 10,59% în iulie 2026. Pentru depozitele noi la termen, reducerea a fost de la 5,53% la 5,03%, astfel încât diferența dintre cele două dobânzi s-a micșorat de la 7,23 la 5,56 puncte procentuale.
Analiza surprinde și schimbarea structurii dobânzilor. Ponderea creditelor noi de consum cu dobândă fixă pe întreaga perioadă a urcat de la 68% în ianuarie 2024 la 89% în ianuarie 2026.
La creditele noi pentru locuințe, ponderea împrumuturilor cu dobândă variabilă a scăzut de la 68% la 32% în același interval. Evoluția modifică modul în care gospodăriile sunt expuse la variațiile viitoare ale ratelor, fără să elimine însă toate riscurile asociate finanțării.
În trimestrul al doilea din 2026, băncile au raportat și o relaxare a standardelor pentru creditele destinate achiziției de locuințe. Indicele a ajuns la 3,3, față de nivelul neutru de 3, iar BNR a indicat drept factori așteptările economice mai bune și intensificarea concurenței bancare.
FinBan atrage însă atenția că diferența dintre dobânda încasată la un credit și dobânda plătită la un depozit nu reprezintă câștigul net al băncii. Înainte de marja comercială sunt suportate costuri de finanțare, de credit, de capital, de reglementare și de funcționare.
Prin urmare, comparația BCE și BNR este utilă pentru evaluarea poziționării relative a piețelor și a condițiilor de creditare, dar nu poate descrie singură profitabilitatea instituțiilor bancare sau costul total al unui împrumut pentru fiecare client.
Datele analizate de FinBan indică o piață românească în care concurența a ținut diferența dintre dobânzile la credite și depozite sub nivelurile din Ungaria și Polonia. Totuși, marja calculată este un indicator de comparație, nu o măsură directă a profitului bancar sau a costului final suportat de fiecare client.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de agerpres.ro.
