Investigația ROBOR a intrat într-o etapă procedurală nouă după transmiterea raportului final către cele zece bănci participante la stabilirea indicatorului, potrivit unor surse bancare citate de Ziarul Financiar. Instituțiile analizează documentul și pregătesc argumentele pentru apărare, după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancțiuni cumulate de 3,73 miliarde de lei. În paralel, băncile trebuie să modifice metodologia de tranzacționare, iar această obligație poate ridica întrebări privind formarea și afișarea viitoarelor cotații ROBOR.
Transmiterea raportului marchează trecerea anchetei într-o fază în care băncile își pot formula și documenta apărarea. Sursele citate de ZF susțin că instituțiile au început deja să studieze documentul primit de la autoritatea de concurență.
Raportul final nu înseamnă, prin el însuși, încheierea tuturor etapelor contestării. Băncile au respins acuzațiile și au indicat că intenționează să atace sancțiunile în instanță, ceea ce poate transforma disputa într-un proces de durată.
Consiliul Concurenței a anunțat, la 7 iunie 2026, că a decis amendarea celor zece bănci cu un total de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro. Potrivit autorității, în perioada de fixing ar fi fost schimbate informații confidențiale relevante pentru stabilirea indicelui de referință.
Aceasta este acuzația centrală a investigației, nu un fapt recunoscut de instituțiile sancționate. Cele două organizații reprezentative ale sectorului bancar, ARB și FinBan, au contestat public concluziile și au respins categoric ideea că băncile ar fi manipulat ROBOR.
Pe lângă apărarea juridică, băncile trebuie să opereze o schimbare procedurală. Potrivit informațiilor publicate de ZF, Consiliul Concurenței le-a solicitat să modifice metodologia de tranzacționare asociată ROBOR într-un anumit termen.
Implicația practică este importantă: băncile trebuie să stabilească în ce mod vor transmite și vor utiliza informațiile pentru fixing, astfel încât mecanismul să respecte noile cerințe. Sursa notează că instituțiile nu au clarificat încă pe deplin cum ar putea tranzacționa ROBOR în noul cadru.
De aici apare și riscul unor dificultăți privind afișarea cotațiilor. Dacă participanții nu au o procedură comună și funcțională, publicarea indicatorului ar putea fi afectată, însă această posibilitate este prezentată de sursă ca un risc, nu ca un efect deja produs.
Schimbarea metodologiei nu echivalează automat cu modificarea nivelului ROBOR. Ea poate influența însă modul în care sunt colectate datele, interacțiunea dintre participanți și condițiile în care se formează cotația zilnică.
Băncile își pregătesc apărarea într-un context în care acuzațiile autorității sunt contestate. Ele pot încerca să demonstreze că schimburile de informații nu au avut natura sau efectul descris în investigație, însă poziția finală va depinde de documentele din dosar și de analiza instanțelor.
Potrivit materialului citat, unele bănci au luat în calcul inclusiv ieșirea din mecanismul ROBOR. O asemenea variantă ar putea schimba structura de participare, dar sursa nu indică o decizie definitivă în acest sens.
BNR a avertizat, conform informațiilor publicate de ZF, că eventualele litigii inițiate de clienți pe baza deciziei Consiliului Concurenței ar putea genera pierderi de cel puțin 800 de milioane de euro pentru bănci. Această estimare reprezintă o evaluare prezentată de banca centrală, nu un prejudiciu stabilit definitiv.
În acest moment, faptele confirmate sunt transmiterea raportului, sancțiunea anunțată și obligația de revizuire a metodologiei. Rămân contestate acuzațiile de manipulare și neclarificate efectele concrete asupra cotațiilor, care vor depinde de apărarea băncilor, de soluțiile instanțelor și de noul mecanism de formare a indicatorului.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ZF.ro.
