Reconectarea Unității 1 de la Cernavodă a schimbat rapid balanța dintre producția și consumul de electricitate. România importa aproximativ 400-600 MW în jurul orei 05:00, când producția internă era sub consum, dar a ajuns la un excedent de circa 111 MW la 12:16. Potrivit informațiilor prezentate de sursa jurnalistică, care citează date Transelectrica, evoluția trebuie privită ca o fotografie a sistemului într-un interval precis, nu ca o descriere a tendinței sale pe termen lung.
Unitatea 1 a fost sincronizată cu Sistemul Energetic Național la ora 01:00, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 14 noiembrie. Reactorul urma să-și crească gradual puterea și să atingă capacitatea nominală duminică, 15 noiembrie, la ora 07:00, conform datelor citate.
În jurul orei 05:00, România producea între 4.750 și 4.800 MW, în timp ce consumul se situa între 5.300 și 5.400 MW. Diferența a fost acoperită prin importuri de aproximativ 400-600 MW. Prin urmare, producția internă se afla temporar sub nivelul consumului.
După răsărit, producția a început să crească, inclusiv prin contribuția mai mare a panourilor fotovoltaice. În jurul orei 07:30, producția internă ajunsese la nivelul consumului. Apoi, între 08:00 și 10:00, cele două valori au rămas apropiate.
La 12:16, producția națională atingea aproximativ 6.085 MW, față de un consum intern de 5.973 MW. Rezultatul a fost un excedent de circa 111 MW, suficient pentru exportul unei cantități reduse de energie electrică.
Reconectarea reactorului a contribuit la această schimbare, însă balanța nu a depins de o singură sursă. Cele două reactoare de la Cernavodă furnizau împreună 983 MW, adică 16,13% din producția totală. Astfel, energia nucleară avea o contribuție apropiată de cea a fotovoltaicului, care ajunsese la 996 MW.
Cele mai importante contribuții proveneau de la centralele pe hidrocarburi, în principal cele pe gaze naturale, cu 1.503 MW, și de la parcurile eoliene, cu 1.483 MW. Fiecare categorie asigura aproape un sfert din producția națională la momentul analizat.
Hidrocentralele produceau 539 MW, centralele pe cărbune 519 MW, iar instalațiile pe biomasă 72 MW. Potrivit sursei, instalațiile de stocare nu livrau energie în rețea în acel moment.
Sursele regenerabile însumau aproximativ 51% din producția națională. Dacă era adăugată și energia nucleară, ponderea electricității produse fără emisii directe de dioxid de carbon ajungea la circa două treimi.
Succesiunea orelor arată mecanismul prin care un sistem poate trece rapid de la deficit la excedent: revenirea unei capacități nucleare, intensificarea producției fotovoltaice și eoliene, precum și variația consumului. Totuși, aceste valori sunt aferente unei singure zile și unor momente determinate. Prin urmare, nu pot fundamenta singure concluzii despre evoluția structurală a sistemului energetic sau despre prețurile energiei.
Datele arată o trecere punctuală de la importuri la excedent, determinată de sincronizarea Unității 1, creșterea producției regenerabile și evoluția consumului. Situația nu este suficientă pentru a descrie singură tendința structurală a sistemului energetic, dar evidențiază cât de repede se poate modifica balanța într-un interval de câteva ore.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de m.ziare.com.
