Investițiile în producția și procesarea laptelui pot schimba economia unei ferme atunci când materia primă este transformată local în produse finite. Erbalact, producătorul de lactate din Nucet, județul Dâmbovița, oferă un exemplu de integrare a activităților agricole și industriale. Afacerea dezvoltată de familia Erbașu reunește o fermă proprie și o fabrică de lactate. Astfel, o parte mai mare din valoarea creată pe lanțul alimentar poate rămâne în România.
Povestea complexului pornește de la Mihail Erbașu, fondatorul grupului de firme Erbașu, care deținea o fermă în localitatea Nucet. După 2007, activitatea s-a dezvoltat, potrivit informațiilor prezentate, într-un complex agrozootehnic și industrial.
Astăzi, acesta include ferma Eragro Nucet și fabrica Erbalact. Legătura dintre cele două entități este relevantă economic. Laptele produs în fermă poate ajunge direct în procesare, iar fabrica îl poate transforma în produse cu valoare adăugată.
Fabrica are o capacitate de procesare de peste 20.000 de litri de lapte pe zi și utilizează lapte provenit din ferma proprie. Sub marca „Nucet – Bunătăți Mănăstirești”, compania produce lactate inspirate din tradițiile românești, folosind tehnologii moderne de procesare și control al calității.
Familia Erbașu a investit aproximativ 20 de milioane de euro în dezvoltarea complexului de la Nucet. În 2026 a fost prezentată și o investiție suplimentară de 5 milioane de euro, destinată extinderii capacității de producție a lactatelor.
Din punct de vedere economic, astfel de investiții pot moderniza ferma și pot crește capacitatea industrială. De asemenea, ele pot susține apariția unor locuri de muncă în comunitatea locală. În plus, procesarea internă reduce dependența de vânzarea laptelui exclusiv ca materie primă și creează posibilitatea obținerii unei valori comerciale mai mari.
Potrivit datelor furnizate, Erbalact a realizat în 2025 o cifră de afaceri de peste 33 de milioane de lei, un profit net de aproximativ 717.000 de lei și o medie de 68 de angajați. Aceste cifre descriu dimensiunea economică raportată a companiei, dar nu sunt suficiente pentru a evalua productivitatea, marjele pe produse sau eficiența investițiilor.
Nu sunt prezentate date privind costurile de producție, gradul efectiv de utilizare a capacității, distribuția, investițiile anuale sau evoluția rezultatelor financiare. Prin urmare, nu se poate extrapola performanța viitoare a companiei și nici impactul exact al extinderii anunțate.
Modelul Erbalact susține ideea că România nu trebuie să se limiteze la producția de lapte. Este necesară și dezvoltarea procesării laptelui în fabrici locale. Brânzeturile, iaurturile și celelalte produse finite concentrează mai multă valoare decât materia primă vândută separat.
În acest mecanism, efectele economice se pot extinde dincolo de fermă și fabrică, către transport, furnizori, servicii și forța de muncă locală. Totuși, amploarea acestor efecte depinde de vânzări, competitivitate, costuri și capacitatea companiei de a menține operațiunile profitabile.
Erbalact arată cum integrarea fermei cu fabrica poate păstra mai multă valoare în economia locală, de la materia primă până la produsul finit. Datele prezentate descriu un model de investiții și organizare, nu garantează rezultate viitoare. În același timp, ele evidențiază importanța procesării laptelui în România și a antreprenorilor capabili să lege agricultura de industria alimentară.
