România intră într-o etapă în care scăderea consumului și persistența inflației apasă simultan asupra activității economice. În schimb, investițiile au avansat, potrivit datelor prezentate de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, oferind un posibil punct de sprijin pentru relansare. Estimarea privind revenirea din 2027 nu este un rezultat garantat, ci depinde de continuarea consolidării finanțelor publice, absorbția fondurilor europene și îmbunătățirea competitivității.
În discursul susținut la Gala Excelența în Business 2026, Cosmin Marinescu a descris situația drept o ajustare economică dificilă. Viceguvernatorul BNR a asociat contracția activității cu efectele măsurilor fiscal-bugetare și cu o inflație mai rezistentă decât se anticipa.
Datele menționate de oficial indică o reducere cu 5% a comerțului cu amănuntul în primele nouă luni ale anului. În același timp, formarea brută de capital fix a crescut cu peste 12% în primul semestru.
Aceste evoluții nu transmit un mesaj uniform. Consumul mai slab afectează vânzările și activitatea curentă, în timp ce investițiile pot susține capacitatea de producție pe termen mai lung. Diferența dintre cele două componente explică de ce o eventuală relansare nu poate fi construită exclusiv pe cheltuielile gospodăriilor.
Marinescu estimează că economia s-ar putea redresa anul viitor, inclusiv prin reluarea consumului. Totuși, această perspectivă aparține oficialului BNR și trebuie separată de datele deja observate sau de rezultatele care rămân incerte.
Un prim mecanism de sprijin îl reprezintă investițiile eficiente, mai ales atunci când sunt finanțate sau cofinanțate prin fonduri europene. Absorbția acestora poate alimenta infrastructura, modernizarea administrației și proiectele care cresc productivitatea, însă efectele depind de ritmul și calitatea implementării.
Un al doilea mecanism este consolidarea finanțelor publice. Potrivit viceguvernatorului, România trebuie să continue ajustarea într-un mod credibil, pentru a recâștiga încrederea piețelor și a reduce costurile de finanțare pentru stat și sectorul privat.
Disciplina bugetară nu trebuie însă să blocheze investițiile productive. Echilibrul este dificil: reducerea dezechilibrelor trebuie făcută fără a elimina cheltuielile care pot susține creșterea economică viitoare.
BNR atrage atenția și asupra costurilor energiei suportate de companii. Deși România are o dependență redusă de importurile energetice și un mix diversificat, oficialul a menționat creșteri importante ale prețurilor la electricitate în primul semestru.
Pentru firme, energia scumpă poate reduce marjele, investițiile și capacitatea de concurență. În paralel, birocrația și schimbările impredictibile de reglementare pot descuraja capitalul privat, chiar și atunci când există oportunități de dezvoltare.
Un model economic mai robust presupune, în viziunea prezentată de Marinescu, investiții, inovare și productivitate. Industria de apărare și investițiile în securitate pot avea efecte de antrenare, dar amploarea lor economică va depinde de proiectele concrete și de modul în care sunt integrate în economia națională.
România poate ieși din actuala combinație de stagnare și inflație numai dacă ajustează credibil finanțele publice, protejează investițiile productive și reduce blocajele care afectează firmele. Revenirea din 2027 rămâne o estimare a viceguvernatorului BNR, nu o certitudine. Ea va depinde de execuția bugetară, de evoluția prețurilor la energie și de capacitatea economiei de a transforma investițiile în productivitate și competitivitate.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Stiripesurse.
