Procesul Roșia Montană s-a încheiat în sistemul ICSID după respingerea definitivă a cererii de anulare depuse de Gabriel Resources. Decizia confirmă hotărârea arbitrală din martie 2024, prin care tribunalul a respins pretențiile companiei și a stabilit că România nu și-a încălcat obligațiile internaționale.
Miza financiară a fost de aproximativ 6,5 miliarde de dolari, echivalentul a circa 31,5 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor. Statul român nu va plăti această sumă, iar instituția afirmă că pretenția reprezenta aproximativ 1,5% din PIB-ul estimat pentru 2026.
Litigiul a pornit de la proiectul minier de la Roșia Montană. Gabriel Resources a susținut că România a încălcat acordurile bilaterale de protejare a investițiilor încheiate cu Canada și Regatul Unit și a cerut despăgubiri pentru prejudiciul pretins.
În martie 2024, tribunalul arbitral a respins toate pretențiile companiei. Potrivit Ministerului Finanțelor, arbitrii au concluzionat că România nu și-a încălcat obligațiile asumate prin cele două acorduri internaționale.
Hotărârea arbitrală este decizia tribunalului care a analizat fondul disputei. Ulterior, Gabriel Resources a folosit procedura de anulare prevăzută de Convenția ICSID, o cale extraordinară distinctă de un apel obișnuit.
Compania a cerut anularea integrală a hotărârii și a invocat, între altele, constituirea necorespunzătoare a tribunalului și abateri grave de la normele fundamentale de procedură. În subsidiar, a solicitat anularea parțială, invocând depășirea competențelor și lipsa motivării.
Comitetul ad-hoc desemnat în cadrul ICSID a respins toate argumentele. Procedura s-a desfășurat din iulie 2024 până în noiembrie 2026 și a inclus documente scrise, argumente ale părților și o audiere.
Diferența juridică este esențială: comitetul de anulare nu rejudecă, în mod normal, întregul dosar și nu înlocuiește tribunalul arbitral. El verifică motivele limitate prevăzute de mecanismul ICSID. Ministerul Finanțelor spune că aceasta era singura cale extraordinară de atac disponibilă împotriva hotărârii.
Respingerea cererii înseamnă că hotărârea din martie 2024 rămâne definitivă și obligatorie în cadrul ICSID. România evită astfel plata despăgubirilor solicitate, însă cifra de 6,5 miliarde de dolari reprezintă valoarea pretenției formulate de companie, nu o economie bugetară deja încasată.
De asemenea, decizia nu permite estimarea automată a unor efecte suplimentare asupra PIB-ului, cursului valutar, investițiilor sau costurilor de finanțare. Sursa indică doar dimensiunea cererii în raport cu PIB-ul estimat și faptul că aceasta a fost cea mai mare pretenție formulată împotriva României într-un arbitraj internațional.
Ministerul Finanțelor a transmis că va continua demersurile pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată care revin statului român. Această recuperare este un demers separat de respingerea despăgubirilor.
Decizia ICSID închide definitiv litigiul și confirmă poziția juridică a României în acest dosar. Totuși, ea nu permite concluzii mai largi despre evoluția economiei sau despre toate efectele proiectului Roșia Montană. Impactul financiar cert este despăgubirea solicitată, evitată, precum și recuperarea cheltuielilor de judecată, în măsura în care aceasta va fi realizată.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
