Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit în cursul nopții și a revenit în Sistemul Energetic Național, potrivit Digi24. Împreună cu Unitatea 2, acesta ridică producția nucleară a României la 997 MW. Nivelul este important pentru echilibrul dintre consum și producție, dar rămâne sub capacitatea maximă cumulată a celor două reactoare, estimată la aproximativ 1.400 MW. Revenirea are loc după opririle din timpul verii, asociate debitului scăzut al Dunării.
La momentul repornirii, cele două unități de la Cernavodă produceau împreună 997 MW. Totodată, Digi24 relata că producția urma să crească în continuare, pe măsură ce Reactorul 1 revenea gradual la regimul normal de funcționare.
Potrivit estimării prezentate de sursă, Unitatea 1 putea ajunge la capacitatea maximă cel târziu duminică seara. În acest scenariu, reactorul ar fi atins aproximativ 700 MW, iar producția totală a centralei s-ar fi apropiat de 1.400 MW.
Prin urmare, diferența dintre producția actuală și puterea maximă este importantă pentru interpretarea datelor. Cei 997 MW disponibili în acel moment nu reprezentau plafonul tehnic cumulat al centralei, ci nivelul consemnat după revenirea Reactorului 1 în sistem. În plus, atingerea capacității maxime era o estimare, nu un rezultat deja confirmat.
Ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite în vara anului 2026, în contextul debitului scăzut al Dunării. Potrivit informațiilor publicate de Digi24, Unitatea 1 a fost oprită în iulie, iar Unitatea 2 în august.
Ulterior, reluarea funcționării ambelor unități a crescut oferta internă de electricitate și a redus presiunea asupra sistemului energetic. Efectul este relevant mai ales în perioadele în care România are nevoie de energie cumpărată de pe piețele externe.
România producea aproximativ 6.200 MW la momentul relatării, cu o contribuție importantă din partea centralelor eoliene și pe gaz. În această structură, energia nucleară aduce o producție constantă și poate susține acoperirea consumului intern.
Mai mult, Digi24 preciza că, după revenirea Reactorului 1, România nu mai importa energie electrică, producția internă fiind suficientă pentru consumul înregistrat atunci. Într-o actualizare distinctă, sursa arăta că țara exportase energie și în cursul zilei de vineri, pe fondul unei producții ridicate, inclusiv din surse fotovoltaice. Totuși, balanța se poate modifica de la o oră la alta.
Dacă ambele reactoare ajung la capacitatea maximă estimată, producția nucleară ar putea acoperi aproximativ 20% din necesarul de consum al țării, potrivit aceleiași surse. De asemenea, România ar putea avea energie disponibilă pentru export atunci când producția internă depășește consumul.
Repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă îmbunătățește echilibrul energetic imediat, însă efectul complet depinde de atingerea treptată a capacității nominale și de evoluția consumului, a producției regenerabile și a condițiilor hidrologice.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
