Agricultura Uniunii Europene ar urma să își păstreze nivelul ridicat de productivitate până în 2035, însă avansul ar fi mai lent decât în perioadele anterioare. Analiza Directorate-General for Agriculture and Rural Development indică un rol central pentru productivitatea muncii în agricultură, exporturile cu valoare adăugată și adaptarea fermelor la constrângeri de mediu. În același timp, clima, costul inputurilor, evoluția comerțului și preferințele consumatorilor pot modifica rezultatele sectorului.
Potrivit documentului european prezentat de FarmCapital.RO, productivitatea muncii ar rămâne principalul motor al performanței agriculturii comunitare. Venitul real pe lucrător agricol este estimat să crească, chiar dacă fermele vor suporta în continuare presiuni asupra resurselor și marjelor.
Eficiența nu va elimina efectele disponibilității și prețului inputurilor. Energia, fertilizanții și alte resurse pot influența direct costurile. În plus, schimbările climatice sporesc incertitudinea randamentelor și a planificării investițiilor.
Raportul indică și o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a excedentelor de azot. Evoluția ar sugera o îmbunătățire graduală a performanței de mediu, asociată schimbărilor structurale și trecerii către sisteme mai sustenabile.
Proiecțiile nu descriu o evoluție uniformă pentru toate ramurile agricole. Producția de carne de vită, porc, ovine și caprine ar urma să scadă treptat, pe fondul reducerii efectivelor și al modificării preferințelor de consum. Producția de vin este, de asemenea, estimată în declin.
În schimb, carnea de pasăre și ouăle ar putea avansa, susținute de cererea consumatorilor. Suprafețele cultivate cu oleaginoase și leguminoase sunt proiectate să se extindă. Această evoluție ar sprijini producția acestor culturi și ar putea modifica alocarea terenurilor agricole.
În sectorul vegetal, producția de ulei de măsline este așteptată să se redreseze după nivelurile reduse din anii recenți. Măslinele de masă ar urma să înregistreze o scădere. Piața tomatelor se diversifică prin creșterea segmentelor pentru procesare și consum ca gustare, în detrimentul unor utilizări tradiționale ale tomatelor proaspete.
Producția totală de lapte ar rămâne relativ stabilă, dar untul, grăsimile din lapte și laptele praf degresat au perspective mai favorabile. La citrice, cererea pentru produse procesate poate crește ușor, chiar dacă producția și consumul de portocale proaspete se reduc.
Uniunea Europeană ar urma să rămână autosuficientă pentru principalele culturi, produse din carne și lactate. Totuși, exporturile se vor confrunta cu o concurență mai intensă, iar concentrarea fluxurilor comerciale poate schimba echilibrele de pe piețele agricole.
Documentul analizează efectele economice și de mediu asupra mai multor tipuri de ferme. Sunt luate în calcul incertitudini privind prețul petrolului, produsul intern brut, inflația și cursurile valutare. Acești factori pot modifica rapid profitabilitatea producției.
Autorii subliniază că rezultatele se bazează pe informațiile disponibile și pe ipoteze macroeconomice considerate plauzibile la momentul analizei. Ele nu constituie o prognoză certă, deoarece evoluțiile geopolitice, climatice și comerciale pot schimba producția, prețurile și comerțul.
Scenariul pentru 2035 descrie o agricultură europeană capabilă să rămână performantă, dar mai dependentă de eficiență, adaptare și condițiile externe. Productivitatea muncii poate susține veniturile, însă nu elimină riscurile generate de climă, costuri și comerț. Proiecțiile trebuie, prin urmare, tratate ca instrumente de analiză, nu ca o certitudine privind evoluția fermelor, prețurilor și piețelor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de FarmCapital.RO.
