

Noua prognoză a Comisiei Europene conturează o recesiune în România în 2026. Economia ar urma să scadă cu 0,3%, iar deficitul bugetar să coboare la 6% din PIB. Ajustarea fiscală afectează cererea prin înghețarea veniturilor publice, taxe mai mari și reducerea consumului. În același timp, investițiile private rămân prudente, iar inflația erodează puterea de cumpărare.
Potrivit estimărilor Comisiei, salariile și pensiile din sectorul public au fost menținute la aceleași niveluri timp de doi ani. În această perioadă, prețurile au crescut cu aproape 10%. Prin urmare, veniturile nominale neschimbate cumpără mai puține bunuri și servicii.
Consumul gospodăriilor, un motor important al economiei, s-a redus cu peste 2%. Majorările de TVA, accize și alte contribuții restrâng suplimentar venitul disponibil. Astfel, reducerea deficitului se transmite direct în cerere și nu este neutră pentru activitatea economică.
Investițiile private au rămas, la rândul lor, limitate. Comisia leagă prudența companiilor de instabilitatea politică, incertitudine și costurile ridicate ale energiei. În 2026, investițiile publice finanțate prin PNRR susțin economia, însă acest sprijin este temporar, deoarece programul se apropie de final.
Comisia estimează o inflație medie de 7,9% în 2026, față de 6,8% în 2025. Calculul folosește indicele armonizat al prețurilor de consum. Pentru 2027, prognoza este de 4,4%, iar pentru 2028, de 3,8%, valori încă peste intervalul-țintă al BNR.
Scumpirea petrolului, seceta și eliminarea plafonării prețurilor la energie se adaugă efectelor fiscale. În 2028, introducerea ETS2 ar putea încetini scăderea inflației, prin costurile emisiilor generate de încălzirea locuințelor și de carburanți.
Pe măsură ce presiunile asupra prețurilor se reduc, banca centrală ar putea diminua dobânzile. Creditele mai ieftine ar susține consumul și investițiile, însă această evoluție depinde de o scădere durabilă a inflației.
Deficitul bugetar ar urma să coboare de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026. Ulterior, acesta ar ajunge la 5,8% în 2027 și la 5,6% în 2028. Nivelurile proiectate rămân mult peste limita europeană de 3% din PIB.
În paralel, cheltuielile pentru apărare cresc de la 1,7% la 2,2% din PIB și sunt susținute prin împrumuturi europene din programul SAFE. Datoria publică ar avansa de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 64% în 2028, majorând și costurile cu dobânzile.
Revenirea economică ar urma să înceapă în 2027, cu o creștere de 1,8%, urmată de 2,2% în 2028. Consumul ar putea beneficia de reluarea creșterilor salariale și a pensiilor, în timp ce fondurile europene de coeziune ar prelua treptat rolul PNRR.
Prognoza rămâne vulnerabilă la o nouă criză politică, la întârzierea investițiilor și la menținerea energiei la prețuri ridicate, în special pentru industria auto. Comisia indică și un posibil sprijin pentru exporturi după 2028, când este estimată începerea extracției de gaze din proiectul Neptun Deep.
Reducerea deficitului are, astfel, un cost economic imediat: consum mai slab, investiții amânate și o revenire lentă. Fără stabilitate politică, investiții private și controlul inflației, consolidarea fiscală poate reduce dezechilibrele bugetare fără să refacă rapid ritmul de creștere.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.







