Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G20 se reunesc la Bangkok într-un moment în care războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran, potrivit relatării Al Jazeera, afectează deja economia globală. Perturbarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz menține presiunea asupra prețului petrolului și a inflației, iar nivelul ridicat al datoriilor publice limitează spațiul de manevră al guvernelor. În plus, divergențele comerciale dintre marile economii complică orice încercare de coordonare.
Reuniunea are loc în paralel cu întâlnirile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, programate între 12 și 18 octombrie în capitala Thailandei. Forumul G20 reunește principalele economii ale lumii, care generează aproximativ 85% din produsul intern brut global și trei sferturi din comerțul internațional.
Pe agenda discuțiilor se află efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit sursei, atacurile din regiune au perturbat activitatea economică, iar problemele transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz au contribuit la creșterea prețurilor la energie.
Țițeiul s-a menținut peste pragul de 100 de dolari pe baril în cea mai mare parte a ultimelor opt luni, conform relatării Al Jazeera. Un asemenea nivel apasă simultan asupra bugetelor publice, costurilor de transport și veniturilor disponibile ale gospodăriilor.
Efectul nu se oprește la factura pentru combustibil. Energia mai scumpă se propagă în costurile de producție și distribuție, ceea ce poate menține inflația la cote ridicate și poate amâna reducerea dobânzilor. Australia a anunțat că va susține redeschiderea Strâmtorii Hormuz, considerată esențială pentru economia globală.
O altă temă centrală este creșterea poverii datoriei. Al Jazeera notează că datoria publică depășește 100% din PIB în Statele Unite, Canada, Japonia, Italia și Franța, ceea ce reduce capacitatea guvernelor de a compensa rapid șocurile energetice.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că acumularea datoriei reprezintă un risc pentru economia mondială. Mesajul său este că nu există o soluție simplă prin care statele să evite, în același timp, majorarea taxelor și reducerea cheltuielilor.
Presiunea este mai mare tocmai în momentul în care gospodăriile și companiile resimt efectele energiei scumpe. Măsurile de sprijin pot limita impactul imediat, dar finanțarea lor devine mai dificilă atunci când dobânzile și costurile de refinanțare rămân ridicate.
Discuțiile economice sunt influențate și de disputa privind dezechilibrele comerciale. Statele Unite critică modelul industrial susținut de stat al Chinei și consideră că acesta favorizează exporturi ieftine, afectând producătorii americani.
Washingtonul cere FMI să analizeze mai atent politicile care distorsionează concurența, practicile comerciale și rolul cursurilor de schimb în acumularea dezechilibrelor externe. Beijingul respinge însă formulările pe această temă, iar această divergență poate bloca un document comun.
La reuniunea precedentă a miniștrilor de finanțe ai G20, desfășurată în Statele Unite la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, participanții nu au adoptat un comunicat comun. Potrivit sursei, cauza a fost opoziția Chinei față de limbajul referitor la comerț.
Reuniunea de la Bangkok arată cât de strâns sunt legate securitatea regională, costurile logistice și stabilitatea financiară. Energia scumpă poate alimenta inflația și dobânzile, în timp ce datoriile publice restrâng opțiunile bugetare. Fără un compromis privind comerțul și fără reducerea tensiunilor care afectează Strâmtoarea Hormuz, G20 are șanse limitate să ofere un răspuns comun și eficient.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Al Jazeera.
