Ideile vehiculate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar riscă să submineze complet digitalizarea economică, să scumpească finanțarea statului și să afecteze profund comportamentul financiar al populației.
România se pregătește să facă un pas înapoi cu efecte devastatoare pentru întreaga economie. Introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare – o măsură aflată în discuție pentru acoperirea deficitului bugetar – ar putea determina populația și firmele să renunțe masiv la plățile electronice și să revină la tranzacțiile în numerar. Avertismentul vine de la Adrian Codîrlaşu, președintele Asociației CFA România, care trage un semnal de alarmă cu privire la efectele colaterale ale unei astfel de decizii.
„Nu știu cui i-a venit această idee cu impozitarea tranzacțiilor bancare, dar automat va duce la trecerea economiei din nou către cash. Vom face toți plățile în numerar”, a declarat Codîrlaşu la Digi24, subliniind că o astfel de taxă va afecta în primul rând tranzacțiile mici, realizate zilnic de milioane de cetățeni. „Dacă plătesc 10 lei, nu mai are sens să o fac cu cardul dacă plătesc 3% taxă. O voi face cash”.
Această schimbare în comportamentul consumatorului ar însemna o scădere abruptă a lichidității în sistemul bancar. Practic, banii s-ar muta din conturi curente – acolo unde circulă electronic – în portofele, ceea ce va duce la scumpirea creditelor și la creșterea dobânzilor. Statul, la rândul său, va fi nevoit să se împrumute mai scump, crescând astfel costurile de finanțare publică într-un moment deja tensionat fiscal.
În paralel, o altă idee vehiculată – taxa de solidaritate pentru veniturile mari – a fost criticată de Codîrlaşu ca fiind profund nedreaptă. „Cui arătăm solidaritate? Cu greșelile majore ale Guvernului din anii trecuți?”, se întreabă analistul. Potrivit acestuia, salariații cu venituri peste medie sunt deja împovărați de o fiscalitate care atinge 42% din venitul brut, iar majorarea impozitului pe venit de la 10% la 20% ar duce la un scenariu absurd în care „românii muncesc 7-8 luni pe an doar pentru stat”.
Declarația președintelui CFA România vine pe fondul unor critici tot mai puternice privind direcția în care este dusă politica fiscală a țării – una în care se pedepsește munca, inovația și digitalizarea, în loc să se adreseze adevăratele probleme bugetare: cheltuielile excesive, clientelismul și lipsa de reforme structurale.
Adrian Codîrlaşu susține că problema majoră a bugetului nu este lipsa veniturilor, ci risipa de proporții epice din anii precedenți. „În fiecare an am avut creșteri de taxe și, paradoxal, deficite și mai mari. UE ne spune același lucru: problema este la cheltuieli, nu la venituri”.
Cu alte cuvinte, românii sunt chemați să plătească factura unei guvernări care a distribuit resursele publice fără eficiență și responsabilitate, iar soluția găsită este, din nou, pedepsirea celor care contribuie cel mai mult la economia națională.
Dacă taxele pe tranzacțiile bancare și veniturile mari vor fi implementate, România riscă nu doar să piardă avantajele câștigate prin digitalizare și modernizare fiscală, ci să se confrunte cu un val de evaziune, scădere a încrederii în instituții, și un climat economic tot mai toxic pentru investitori și contribuabili.
În loc să îndrepte greșelile trecutului, autoritățile par pregătite să le repete, transformând România într-un caz școală de cum să pierzi controlul asupra finanțelor publice prin decizii politice neinspirate și profund nocive.