Roel Dom și Simone Tagliapietra sunt cercetători afiliați în cadrul Bruegel, având la activ numeroase publicații și studii axate pe guvernanța economică și politicile climatice europene. Expertiza lor în economia resurselor și în evaluarea politicilor guvernamentale oferă o perspectivă clară asupra riscurilor implicate de noile măsuri financiare adoptate la nivel comunitar.

Comisia Europeană a publicat la finalul lunii aprilie un nou cadru temporar pentru ajutoarele de stat, conceput special pentru a permite țărilor din Uniunea Europeană să accelereze sprijinul acordat sectoarelor grav afectate de actuala criză a petrolului și gazelor naturale, criză declanșată de războiul din Iran. Acest mecanism, cunoscut sub acronimul METSAF, reprezentând Cadrul Temporar de Ajutor de Stat pentru Orientul Mijlociu, va rămâne în vigoare până la data de 31 decembrie 2026. Decizia executivului european reflectă o reacție de urgență la șocurile pieței, având un impact profund asupra structurii economice a continentului în următorii ani.

Reglementările METSAF permit acordarea de sprijin financiar masiv pentru agricultură, pescuit și acvacultură, precum și pentru transportul terestru rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare și transportul maritim pe distanțe scurte în interiorul blocului comunitar. Aceste sectoare specifice sunt considerate complet incapabile să facă tranziția către combustibili alternativi într-un timp scurt. Companiile din aceste domenii operează cu marje de profit extrem de reduse, insuficiente pentru a absorbi un șoc energetic de o asemenea magnitudine. Ele se confruntă permanent cu restricții de reglementare sau constrângeri sezoniere, precum cotele stricte de pescuit și ciclurile agricole rigide, factori care împiedică o ajustare naturală din partea cererii. Structurile piețelor respective fac ca transferarea creșterilor de prețuri către clienții finali să fie o misiune aproape imposibilă.

Pentru aceste ramuri economice vulnerabile, ajutoarele financiare sub umbrela METSAF pot acoperi până la 70% din costurile suplimentare generate de criza actuală. Sistemul include metode de calcul simplificate pentru sumele mai mici, de până la 50.000 de euro, facilitând un acces mult mai rapid la lichidități vitale.

Implementarea METSAF modifică simultan și un alt set de reguli existente privind ajutoarele de stat, respectiv Cadrul pentru Ajutoare de Stat al Pactului Industrial Curat, cunoscut sub denumirea de CISAF. Această modificare legislativă majorează compensațiile permise pentru industriile mari consumatoare de energie care se confruntă cu prețuri uriașe la utilități, ridicând plafonul de la 50% la 70% din prețul mediu cu ridicata al energiei electrice. Limita este stabilită la jumătate din consumul total al beneficiarului. Detaliul de o importanță fundamentală al acestei prevederi este absența oricărei obligații suplimentare privind eforturile de decarbonizare din partea companiilor beneficiare.

Noul instrument reprezintă al patrulea cadru temporar adoptat de Uniunea Europeană începând cu anul 2020 care relaxează normele privind ajutoarele de stat în urma unui șoc economic. Această serie a început cu măsurile excepționale din perioada pandemiei, a continuat cu Cadrul Temporar de Criză adoptat după invazia Rusiei în Ucraina și cu Cadrul Temporar de Criză și Tranziție. Dispozițiile CISAF transformaseră anterior unele elemente ale acestor mecanisme în reguli permanente.

Modificarea adusă regulamentului CISAF prin introducerea programului METSAF generează două îngrijorări esențiale în rândul analiștilor economici. În primul rând, sub vechile norme CISAF, compensarea costurilor cu energia era strict condiționată de realizarea unor investiții corporative reale în decarbonizare. Prin creșterea nivelurilor de compensare și menținerea la același nivel a cerințelor de reducere a emisiilor poluante, METSAF ratează o oportunitate imensă de a alinia măsurile de sprijin pe termen scurt cu obiectivele tranziției ecologice pe termen lung.

În al doilea rând, acest amendament distorsionează masiv semnalul prețurilor de pe piața liberă. Prețurile mai mari la energie, indiferent de cauzele lor structurale sau geopolitice, reprezintă un stimulent natural pentru reducerea consumului și pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică. Compensarea industriei pentru o proporție uriașă din aceste costuri de operare anulează complet eficiența acestor stimulente.

Acordul METSAF reamintește faptul că țările Uniunii Europene pot reduce accizele la carburanți în limitele minime existente, fără a fi necesară o notificare specifică a ajutoarelor de stat, chiar dacă actul normativ nu conține prevederi fiscale explicite. Sub rezerva aprobării clare a Consiliului Uniunii Europene, aceste taxe pot fi reduse chiar și sub nivelurile minime legale. Până în prezent, majoritatea fondurilor destinate sprijinului legat de conflictul din Iran sunt direcționate către măsuri complet netintite. Această realitate semnalează o acceptare generalizată a reducerilor taxelor la carburanți ca parte a răspunsului de criză, un demers care slăbește considerabil semnalele prețurilor la energie la nivelul întregii economii.

Oferirea unei protecții guvernamentale suplimentare firmelor mari consumatoare de energie agravează criza energetică. Această infuzie de fonduri menține cererea la un nivel artificial de ridicat într-o perioadă caracterizată de constrângeri severe pe partea de ofertă. Consecința directă este posibilitatea certă ca gospodăriile populației să plătească sume disproporționat de mari pentru aprovizionarea cu energie, comparativ cu povara financiară suportată de sectorul industrial.

Aceste politici de sprijin riscă să fragmenteze și mai mult piața unică europeană. Ele declanșează dezechilibre economice structurale între țările membre, fenomene observate clar în timpul crizei energetice din anul 2022 și în primul an de aplicare a CISAF. Datele statistice arată că Franța și Germania cumulează mai mult de jumătate din bugetul total aprobat până în prezent pentru subvenții, în timp ce măsura aprobată pentru Ungaria reprezintă un procent uriaș, de aproape 2% din produsul intern brut național. Alocarea de ajutoare financiare noi pentru firmele energointensive va întârzia iremediabil tranziția Europei către o economie curată.

Programul METSAF oferă guvernelor europene instrumentele tehnice necesare pentru a amortiza costurile suportate de industriile vulnerabile. Responsabilitatea utilizării flexibilității oferite de acest instrument aparține exclusiv autorităților naționale. Executivele trebuie să analizeze cu rigoare alocarea acestor fonduri, prevenind crearea unei curse nesustenabile a ajutoarelor de stat transfrontaliere. Statele membre au obligația fundamentală de a păstra sprijinul financiar concentrat pe grupuri specifice, pe perioade scurte și condiționat de angajamente reale privind eficiența energetică.

Comisia Europeană trebuie să își asume cu maximă strictețe termenul de expirare stabilit pentru luna decembrie 2026. Tendința istorică a cadrelor temporare anterioare de a deveni reglementări permanente face ca un angajament ferm din partea autorităților de la Bruxelles să fie o prioritate absolută. Orice eventuală prelungire a acestui program va necesita o justificare transparentă și o condiționare strictă de persistența șocului inițial. În cazul extinderii valabilității, sfera de aplicare a programului trebuie restrânsă treptat pentru a proteja principiile competiției corecte pe piața comunitară.