România ratează încă o dată testul responsabilității fiscale. Comisia Europeană a anunțat oficial că țara noastră nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului excesiv, iar traiectoria actuală a cheltuielilor publice pune în pericol corectarea acestui dezechilibru până în 2030. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul spune răspicat ceea ce experții economici români avertizează de luni întregi: guvernul mimează reformele și tergiversează deciziile esențiale.
În evaluarea publicată miercuri, în cadrul Pachetului de primăvară al Semestrului European 2025, Comisia Europeană transmite un mesaj dur: România a eșuat să își respecte angajamentele europene și continuă să cheltuie peste limitele asumate, fără rezultate concrete în reducerea dezechilibrelor macroeconomice.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri că a transmis „un mesaj de angajament ferm” în discuțiile cu oficialii europeni. „Suntem oameni serioși”, a spus el, recunoscând totodată că statul român nu și-a respectat angajamentele anterioare.
Această contradicție – între promisiuni retorice și realitatea fiscală – a devenit marca guvernării actuale. Termenul limită pentru prezentarea unui „pachet de măsuri” este 30 iunie, dar experiența ultimilor ani arată că aceste pachete sunt fie insuficiente, fie doar cosmetice.
Potrivit Comisiei Europene, cheltuielile nete ale României depășesc cu mult plafonul admis de traiectoria de corectare a deficitului. Mai grav, deficitul de cont curent s-a agravat, iar competitivitatea costurilor – un indicator esențial al sănătății economice – s-a deteriorat în 2024.
Aceste semnale confirmă faptul că România continuă să consume mai mult decât produce, să importe mai mult decât exportă și să împrumute mai mult decât poate rambursa. Toate acestea în timp ce guvernul evită reformele structurale, menține un aparat birocratic supradimensionat și ezită să reducă risipele bugetare.
Dintre cele 10 state analizate de Comisia Europeană pentru dezechilibre macroeconomice, România este printre puținele care continuă să se afunde. În timp ce alte state membre au reușit să atenueze dezechilibrele în 2024, Bucureștiul a făcut pași înapoi.
Comisia recomandă Consiliului UE să constate oficial că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului. Această formulare este, în limbaj diplomatic, un cartonaș galben care poate deveni foarte ușor roșu – cu implicații directe pentru accesul la fonduri europene, încrederea investitorilor și stabilitatea fiscală.
Situația actuală nu este rezultatul unui context internațional defavorabil, ci al unei guvernări inconsecvente și lipsite de voință reformatoare. Guvernele care s-au succedat au preferat să amâne deciziile dificile, să evite restructurarea administrației și să tolereze cheltuieli fără impact real asupra dezvoltării economice.
În locul unor politici coerente, România a ales populismul fiscal, măsuri superficiale și sloganuri de „responsabilitate” fără acoperire.
În timp ce Bruxelles-ul cere acțiuni ferme, guvernul de la București promite că va „reflecta” și va „pregăti un pachet”. Între timp, deficitul se adâncește, încrederea scade, iar România devine din ce în ce mai izolată în clubul european al țărilor care știu să-și gestioneze resursele. Dacă până la 30 iunie nu se produce un miracol economic – sau măcar o trezire la realitate – România riscă să intre în colaps fiscal cu girul propriei indolențe.