România și dezechilibrul bugetar: Când aparatul public devine prea greu pentru mediul privat

România traversează o perioadă critică din punct de vedere economic, în care presiunea bugetară, creșterea datoriei publice și dezechilibrele structurale forțează decidenții politici să ia măsuri dure. Avertismentele venite din partea consilierului prezidențial Radu Burnete, în cadrul emisiunii „Insider Politic” la Prima TV, trasează conturul unei realități incomode: aparatul public românesc este mai mare decât poate susține mediul privat.

1. Un sistem public disproporționat față de forța de muncă activă

Potrivit lui Radu Burnete, România are în prezent peste 1,3 milioane de angajați în sectorul public, în timp ce numărul celor care lucrează în sectorul privat este estimat între 4,5 și 5 milioane. Această disproporție este agravată de o rată scăzută de ocupare a forței de muncă: doar 64% dintre românii apți de muncă au un loc de muncă, în timp ce media regională este de 75-76%.

Aceasta înseamnă că un număr relativ mic de angajați din mediul privat trebuie să susțină un aparat de stat întins, prin plata taxelor și impozitelor. Dacă raportăm numărul de bugetari la totalul populației, România pare sub media UE, însă raportul față de populația activă dezvăluie o presiune fiscală nesustenabilă.

2. Avertisment: tăieri dure dacă nu mai putem împrumuta

Burnete a atras atenția că, în lipsa unor măsuri fiscale coerente și a unui control mai strict asupra deficitului bugetar, România riscă să nu mai poată accesa finanțări de pe piețele internaționale. Într-un astfel de scenariu, statul va fi nevoit să opereze „tăieri mult mai mari și mai rapide” decât cele discutate în prezent.

Amenințarea nu vine de la Bruxelles, subliniază consilierul prezidențial, ci de pe piețele financiare, unde încrederea investitorilor și agențiilor de rating este esențială pentru capacitatea României de a se împrumuta. Agențiile de rating sunt mult mai exigente decât Comisia Europeană, pentru că ele garantează, prin evaluările lor, că țările evaluate pot returna împrumuturile.

3. Comisia Europeană – flexibilitate în loc de austeritate

În contextul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al procedurii de deficit excesiv, Burnete susține că președintele Nicușor Dan a obținut „flexibilitate maximă” din partea Comisiei Europene. Bruxelles-ul înțelege că România vine după o perioadă prelungită de instabilitate electorală și economică și nu impune măsuri punitive, ci cere măsuri clare și sustenabile.

Totuși, România trebuie să prezinte până în 15 octombrie un raport clar privind impactul măsurilor fiscale asumate. Așadar, presiunea nu vine doar din exterior, ci și dintr-un context intern tot mai fragil.

4. Economie gri și evaziune: o problemă sistemică

Un alt element critic evidențiat de Burnete este amploarea economiei gri și a evaziunii fiscale. În lipsa colectării corecte a taxelor, povara cade pe o minoritate corectă din mediul privat. „Ne furăm căciula singuri”, afirmă consilierul, arătând că statul trebuie să devină eficient în combaterea fenomenului care subminează echitatea și sustenabilitatea bugetară.

Tocmai de aceea, combaterea evaziunii fiscale și a muncii la negru devine o prioritate strategică atât pentru președintele Nicușor Dan, cât și pentru premierul Ilie Bolojan.

5. Inechitate structurală între instituțiile statului

Burnete semnalează și dezechilibre interne în cadrul aparatului public. Sunt instituții subdimensionate, unde serviciile sunt greoaie, dar și instituții supradimensionate, cu personal mult peste necesar. Exemplul dat de premierul Bolojan este sugestiv: unele consilii județene au 100 de angajați, altele 400, fără o justificare clară legată de dimensiunea sau specificul județului.

Această lipsă de coerență în organizarea administrativă contribuie la ineficiență și la o alocare greșită a resurselor publice.

6. Între reformă și colaps

România este într-un punct de cotitură. Pentru a evita colapsul fiscal, trebuie să ia rapid măsuri structurale:

  • Reducerea treptată, dar fermă, a aparatului bugetar acolo unde este supradimensionat;
  • Stimularea ocupării forței de muncă și reducerea economiei informale;
  • Reforma administrației publice prin digitalizare și eficientizare;
  • Creșterea colectării fiscale și combaterea evaziunii.

În lipsa acestor măsuri, presiunea pe buget va deveni insuportabilă, iar alternativa va fi o criză economică profundă, cu reduceri abrupte de cheltuieli și pierderea accesului la finanțare externă.

Aparatul public nu mai poate crește în disprețul realității economice. Sustenabilitatea bugetară trebuie să devină obiectiv național, iar reforma statului – o prioritate imediată. În caz contrar, „tăierile” vor veni nu ca alegere politică, ci ca obligație brutală impusă de lipsa banilor.

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate