Guvernul României a confirmat una dintre cele mai controversate măsuri fiscale incluse în noul pachet de corectare bugetară: majorarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, începând cu 1 august 2025. Măsura, negociată inclusiv cu oficialii de la Bruxelles, este menită să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat, însă efectele sale secundare riscă să fie resimțite rapid de întreaga economie.

De la 2% la 4%: un dublu impozit cu efecte în lanț

Potrivit datelor furnizate de Guvern, impactul bugetar estimat este de 334,8 milioane lei în 2025 și 1,339 miliarde lei în 2026, adică 0,02% și respectiv 0,07% din PIB. În teorie, cifrele par modeste, dar în practică, ele pot declanșa o reacție în lanț pe piața financiară și asupra costurilor pentru clienți.

După introducerea primei cote de 2% în 2023, băncile au majorat discret comisioanele la operațiunile online, iar dobânzile la credite au urcat, alimentate și de contextul inflaționist și lichiditatea scăzută. Acum, cu o taxă dublată, riscul este ca băncile să-și protejeze marjele prin majorarea dobânzilor la credite, costurilor de administrare a conturilor și comisioanelor de tranzacționare.

Profituri mari, taxe mai mari – dar cu ce cost?

În 2024, sistemul bancar românesc a raportat un profit net de aproximativ 14,2 miliarde de lei, cel mai mare din istoria recentă, depășind cu mult media ultimilor ani. Veniturile bugetare din impozitul pe profit s-au ridicat la circa 3 miliarde de lei în 2024, în timp ce impozitul pe cifra de afaceri de 2% a adus 967 milioane de lei, depășind așteptările.

Statul vrea mai mult. Dar întrebarea esențială este: la ce preț pentru economie?

„Taxarea suplimentară a băncilor este un instrument aplicat și în alte state europene în perioade de criză, însă are implicații semnificative care nu trebuie ignorate”, atrage atenția Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Printre riscurile majore, acesta menționează:

• reducerea apetitului băncilor pentru creditare, mai ales în sectoarele riscante (IMM-uri, agricultură, start-up-uri)
• costuri de finanțare mai mari, ce pot afecta întregul lanț economic, de la consumatori la mari companii
• scăderea încrederii investitorilor, în condițiile în care măsura afectează în principal entități private, multe dintre ele cu capital străin

IMM-urile și populația – victime colaterale

Într-o economie în care creditarea privată susține în mod direct dezvoltarea IMM-urilor, investițiile locale și consumul gospodăriilor, orice dezechilibru în sectorul bancar se propagă rapid. Costurile mai mari la împrumuturi înseamnă mai puține investiții, stagnare în dezvoltare și o scădere a consumului, afectând indirect veniturile fiscale pe termen lung.

Mai mult, în contextul în care deja TVA-ul crește, accizele se majorează, iar pensiile și veniturile sunt erodate de inflație, orice nouă povară bancară transferată către clienți poate deveni o piatră de moară în plus pentru economie.

Câștig imediat, dar risc pe termen lung

Majorarea impozitului la 4% pe cifra de afaceri a băncilor poate părea o decizie logică în condiții de deficit bugetar, mai ales când sistemul bancar înregistrează profituri record. Însă riscurile asupra creditării, investițiilor și costului vieții sunt reale și trebuie atent monitorizate.

Pe termen lung, o fiscalitate excesivă aplicată sectorului bancar poate duce la retragerea de capital, descurajarea finanțărilor, și chiar o reducere a concurenței în piață – adică exact opusul a ceea ce ar trebui să fie un stat modern și funcțional.

Guvernul trebuie să găsească un echilibru între colectarea de venituri și menținerea unui climat economic stabil și predictibil. Altfel, câștigul bugetar pe termen scurt s-ar putea transforma într-o pierdere economică majoră pe termen lung.