

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România nu susține o nouă majorare a salariului minim în actualul cadru fiscal. Organizația afirmă că o creștere a salariului brut nu se transferă integral în venitul net al angajatului, deoarece antrenează taxe suplimentare și costuri mai mari pentru companie. FPIOR cere reducerea taxării veniturilor mici, inclusiv posibilitatea impozitării zero a salariului minim. Propunerile aparțin patronatelor și trebuie separate de datele oficiale și de o analiză independentă a efectului asupra bugetului.
La o majorare a salariului minim, diferența dintre suma brută și banii încasați efectiv rămâne esențială. O parte din creștere este diminuată prin contribuții și impozite, iar angajatorul suportă un cost salarial total mai mare.
Acesta este mecanismul contestat de patronatele din HoReCa. Potrivit FPIOR, problema nu este nevoia salariaților de venituri mai mari, ci faptul că o decizie prezentată drept sprijin poate majora simultan încasările fiscale și cheltuielile firmelor.
Federația susține că puterea de cumpărare este deja afectată de prețuri și taxe. În acest context, organizația cere Guvernului să urmărească suma rămasă angajatului, nu doar nivelul salariului minim brut.
FPIOR pledează pentru reducerea taxelor aplicate salariilor mici și avansează inclusiv ideea impozitării zero pentru salariul minim. Astfel, susține organizația, o parte mai mare din majorarea salarială ar putea ajunge la salariat.
În informațiile prezentate de sursa jurnalistică nu apare însă o estimare independentă privind pierderea de venituri la buget sau măsuri concrete pentru compensarea acesteia. Prin urmare, propunerea trebuie tratată ca poziție a patronatelor, nu ca decizie publică ori evaluare oficială.
FPIOR afirmă, de asemenea, că România are cea mai ridicată taxare a veniturilor mici din Uniunea Europeană. Afirmația aparține organizației patronale și nu este documentată în materialul citat printr-o comparație oficială prezentată în detaliu.
Calculele prezentate de patronate indică o scădere a profitului brut anual pentru o companie administrată de un antreprenor care își asumă direct riscurile. În scenariul unei creșteri a salariului minim cu 300 de lei, profitul ar ajunge la 24.699 de lei, iar la o majorare cu 500 de lei, la 23.538 de lei.
FPIOR estimează că aproape 700.000 de firme ar putea fi expuse acestei presiuni. Totuși, acestea sunt calcule și estimări ale organizației, nu date confirmate în articol de Guvern, Institutul Național de Statistică sau Ministerul Finanțelor.
În sectoarele cu marje reduse și cu o pondere mare a costurilor salariale, angajatorii pot încerca să absoarbă diferența prin reducerea investițiilor, limitarea angajărilor sau transferarea unei părți din costuri în prețuri. Amploarea efectelor depinde de structura fiecărei firme și nu poate fi stabilită doar pe baza estimărilor FPIOR.
Discuția despre salariul minim nu poate fi redusă la valoarea brută anunțată. Pentru angajați contează venitul net, iar pentru firme contează costul total al muncii și capacitatea de a-l susține. Propunerea FPIOR privind reducerea sau eliminarea impozitării salariului minim poate schimba distribuția efectelor, însă impactul bugetar și consecințele asupra ocupării trebuie evaluate înaintea unei decizii. Prin urmare, orice majorare ar trebui analizată împreună cu taxele aplicate muncii, nu separat de acestea.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.







