România intră într-o etapă în care presiunile asupra finanțelor publice se combină cu incertitudinea politică și încetinirea consumului. La Digi24, jurnalistul economic Cristian Grosu a susținut că modelul economic bazat pe importuri, consum și împrumuturi costisitoare nu mai poate continua. În evaluarea sa, noul Guvern ar trebui să păstreze direcția de stabilizare macroeconomică și să pregătească surse diferite de creștere. Datele menționate în intervenție trebuie însă comparate cu statistici oficiale și analize independente.
Potrivit lui Cristian Grosu, prima responsabilitate a viitorului Guvern este continuarea stabilizării macroeconomice. El a comparat procesul cu fundația unei construcții: nu este mereu vizibilă, dar poate susține întregul ansamblu.
În termeni economici, stabilizarea înseamnă limitarea dezechilibrelor care pot crește costurile de finanțare și pot afecta încrederea investitorilor. Jurnalistul a argumentat că Executivul ar trebui să evite majorarea rapidă a cheltuielilor, chiar dacă această decizie poate fi dificilă politic.
Incertitudinea instituțională poate complica aplicarea măsurilor. În evaluarea sa, absența unui Guvern cu puteri depline poate întârzia deciziile administrative și poate determina companiile să amâne investițiile până la clarificarea taxelor, regulilor și priorităților publice.
Grosu a afirmat că România a înregistrat o creștere redusă în 2024, în condițiile unui deficit estimat de el la aproximativ 9,3% din PIB. Totodată, a indicat o majorare economică de circa 0,9%. Aceste valori necesită verificare prin datele instituțiilor statistice și europene.
Raționamentul prezentat este că un consum susținut prin importuri și împrumuturi are efecte limitate asupra economiei interne. Cererea sprijină activitatea comercială, însă o parte importantă a banilor se îndreaptă către exterior, iar dobânzile apasă asupra bugetului și sectorului privat.
În acest context, schimbarea modelului economic ar presupune, în viziunea jurnalistului, găsirea unor surse alternative de creștere. Investițiile, producția cu valoare adăugată mai mare și exporturile pot deveni direcții importante. Rezultatele depind însă de politici coerente, infrastructură și predictibilitate.
Analiza lui Cristian Grosu a inclus și deteriorarea condițiilor internaționale. El a menționat dobânzi ridicate, reașezări geopolitice și schimbarea rutelor energetice și comerciale.
Acești factori pot scumpi finanțarea economiilor vulnerabile. O încetinire a consumului european ar putea reduce cererea externă și încrederea mediului de afaceri, însă amploarea efectelor trebuie evaluată prin date actualizate despre comerț, investiții și creditare.
În următoarele luni, România trebuie să urmărească stabilitatea finanțelor publice fără să blocheze investițiile și să contureze o creștere mai puțin dependentă de consumul finanțat prin datorie. Opiniile lui Cristian Grosu indică riscuri, nu certitudini, iar evaluarea lor depinde de evoluția deficitului, dobânzilor, consumului și deciziilor noului Guvern.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
