

În analiza investițiilor străine în imobiliare, întrebarea relevantă nu este doar dacă prețurile caselor cresc, ci și dacă veniturile cresc într-un ritm mai rapid. Aceasta este logica econometrică a studiului Foreign Investment in Real Estate and Housing Affordability, realizat de Tajul Ariffin Masron și Abu Hassan Shaari Mohd Nor și publicat în 2016 în Jurnal Ekonomi Malaysia. Autorii estimează separat cele două canale pentru a aproxima efectul asupra accesibilității locuințelor.
Problema este importantă deoarece investiția străină în imobiliare, sau FIRE, poate avea efecte opuse. Pe de o parte, ea poate suplimenta capitalul disponibil, susține construcțiile și genera venituri. Pe de altă parte, poate alimenta cererea pentru proprietăți și poate împinge prețurile în sus. Un efect net nul ar fi, de asemenea, ambiguu: ar putea însemna fie că ambele efecte sunt mici, fie că ambele sunt mari și se compensează.
Autorii explică de ce nu folosesc direct un indice al accesibilității. Indicatorii uzuali — raportul dintre cheltuielile pentru locuință și venit, un indice de accesibilitate sau ipoteza unei piețe perfect echilibrate — necesită date care nu sunt disponibile uniform pentru eșantionul analizat. În locul lor, studiul compară coeficientul FIRE din ecuația prețului locuințelor cu coeficientul FIRE din ecuația venitului real.
Ecuația prețului include decalajul ofertei de locuințe, rata dobânzii pe termen lung, salariul pe oră și FIRE. Decalajul ofertei este aproximat prin unu minus ponderea construcțiilor în PIB. Ecuația venitului real include investițiile interne, exporturile, investițiile străine directe și FIRE. Toate variabilele sunt transformate logaritmic. În această construcție, FIRE îmbunătățește accesibilitatea dacă venitul real crește mai mult decât prețul locuințelor.
Baza de date acoperă 30 de țări cu piețe imobiliare emergente și perioada 2000–2011. Autorii încep cu modele statice: pooled, efecte fixe și efecte aleatoare. Testul Hausman conduce la utilizarea modelului cu efecte aleatoare pentru interpretarea principală, deși modelele cu efecte fixe sunt, în anumite criterii, mai performante decât modelul pooled. Deoarece analiza de corelație ridică o posibilă problemă de endogenitate, studiul trece apoi la un model dinamic system GMM.
Estimarea dinamică include efecte specifice perioadei și țării și folosește instrumente construite din valorile întârziate ale variabilelor. Validitatea modelului este susținută de erori standard reduse, statistici J nesemnificative și lipsa autocorelării de ordinul al doilea. Totuși, autorii recunosc că numărul limitat de observații poate ridica întrebări privind utilizarea GMM.
În ecuația prețului locuințelor, FIRE are un efect pozitiv și semnificativ în toate ecuațiile raportate, deși mărimea coeficientului diferă în funcție de specificație. În modelul dinamic, efectul estimat este de aproximativ 0,03. Rezultatul indică o asociere între intrările de investiții străine în imobiliare și majorarea prețurilor.
În ecuația venitului real, FIRE are de asemenea un efect pozitiv și semnificativ. Coeficientul din modelul dinamic este de aproximativ 0,05. Investițiile interne au cel mai mare impact dintre variabilele incluse în această ecuație, urmate de exporturi. Investițiile străine directe sunt semnificative, dar au un efect de dimensiune redusă. Autorii sugerează că acest rezultat poate fi compatibil cu ideea că efectele de propagare ale investițiilor străine depind de factori precum dezvoltarea financiară și instituțiile, însă această interpretare este prezentată ca posibilă explicație, nu ca rezultat testat separat în studiu.
Diferența dintre efectul asupra venitului și cel asupra prețului conduce la un efect net ușor pozitiv asupra accesibilității. Rezultatul apare în modelele statice și este susținut de system GMM. Analiza anuală arată că, în perioada 2000–2009, FIRE are un efect pozitiv și semnificativ asupra venitului real în opt din zece ani, față de șase ani în cazul prețului locuințelor. Pentru 2006, efectul asupra accesibilității este necunoscut, întrucât cele două influențe nu sunt semnificative.
Concluzia nu trebuie echivalată cu o relație cauzală simplă și universală. Studiul măsoară efectul indirect al FIRE și arată o asociere agregată, nu rezultatul pentru fiecare oraș sau categorie de locuință. În plus, FIRE nu este separat în investiții străine directe și investiții de portofoliu. Deoarece agregatul poate include capital pe termen scurt, efectul pozitiv redus asupra accesibilității ar putea reflecta în parte compoziția fluxurilor.
Autorii mai arată că FIRE nu este singurul determinant. Salariul este cea mai importantă variabilă din ecuația prețurilor, iar diferența dintre ofertă și cerere poate influența dinamica locuințelor cu întârziere. Prin urmare, rezultatul principal este unul condiționat: în eșantionul și perioada analizate, veniturile asociate FIRE tind să crească ceva mai mult decât prețurile, dar nu există temei pentru o concluzie generală că orice intrare de capital străin îmbunătățește automat accesibilitatea.
Sursa: Foreign Investment in Real Estate and Housing Affordability







