

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu consideră că leul se află într-o zonă de echilibru, însă prima de risc a României rămâne ridicată. Datele prezentate arată că reducerea deficitului bugetar nu a fost însoțită de o ajustare similară a deficitului de cont curent, iar deprecierea monedei a fost asociată de BNR cu episoade de incertitudine politică. Evoluția cursului trebuie, prin urmare, analizată separat de rezultatele fiscale și de dinamica economiei externe.
Potrivit informațiilor relatate de Goldring după prezentarea Raportului asupra Inflației, deficitul de cont curent a coborât în 2025 la 7,4% din PIB, de la 8,1% în anul anterior. În aceeași perioadă, deficitul bugetar s-a redus de la 9,3% la 7,9% din PIB.
BNR nu a identificat însă o corelație evidentă între cele două ajustări. În primele nouă luni din 2026, deficitul de cont curent a crescut cu 0,9 miliarde de euro față de intervalul similar din 2025, până la 22,9 miliarde de euro. Ca pondere în PIB, indicatorul a fost de aproximativ 5,7%, față de 5,9% cu un an înainte.
Dezechilibrul comercial s-a adâncit în aceeași perioadă. Deficitul comerțului cu bunuri a urcat de la 24,2 la 25,3 miliarde de euro, în timp ce deficitul bugetar este estimat să ajungă la 6,2% din PIB în acest an.
Isărescu a explicat că o parte din deficitul extern este alimentată de importuri destinate investițiilor. În această interpretare, menținerea unui deficit ridicat nu este în întregime un semnal negativ, deoarece reflectă și intrări de echipamente sau bunuri necesare dezvoltării.
Totuși, diferența dintre traiectoria deficitului bugetar și cea a contului curent arată limitele unei legături mecanice între politica fiscală și poziția externă. Reducerea cheltuielilor publice poate îmbunătăți soldul bugetar, fără să corecteze rapid importurile, consumul sau dezechilibrul comercial.
Guvernatorul a menționat și analiza competitivității, realizată prin indicatorul REER, calculat pe baza costurilor unitare cu forța de muncă și a prețurilor industriale. Potrivit BNR, acești indicatori nu au arătat o deteriorare clară a competitivității economiei.
Relatarea Goldring indică trei etape de depreciere a leului asociate de guvernator cu tensiuni politice: după primul tur al alegerilor prezidențiale și demisia cabinetului Ciolacu, în primăvară, precum și în toamnă, pe fondul incertitudinilor privind formarea unui nou guvern.
De la începutul anului, euro s-a apreciat cu aproximativ 5% față de leu, evoluție mai slabă decât cea consemnată față de coroana cehească sau forint. În pofida intrărilor de capital, inclusiv a fondurilor europene, presiunile politice au contribuit la trei corecții ale monedei, potrivit evaluării BNR.
Isărescu a apreciat că prima de risc a României rămâne cea mai slabă dintre țările comparabile, ceea ce menține costurile de finanțare la un nivel problematic. Stabilitatea cursului nu elimină, așadar, vulnerabilitatea asociată împrumuturilor statului și percepției investitorilor.
În același timp, costurile unitare cu forța de muncă au avut o evoluție stabilă, contribuind la procesul de dezinflație. BNR descrie piața muncii drept relativ relaxată, iar dinamica salariilor drept modestă, chiar dacă majorarea salariului minim exercită presiuni suplimentare.
Evaluarea BNR indică un curs al leului aflat într-o zonă de echilibru, dar nu și dispariția vulnerabilităților. Ajustarea bugetară nu garantează automat reducerea deficitului extern, iar revenirea încrederii depinde de diminuarea riscului fiscal și de stabilitatea politică.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de goldring.ro.







