

Tranziția către economia circulară are o consecință tehnică majoră: activitățile economice trebuie evaluate nu numai prin rezultatul financiar imediat, ci și prin felul în care folosesc resursele, generează deșeuri și afectează mediul. Studiul „Romania’s Circular Economy Strategy, Challenges for the Accountancy Profession”, semnat de Elena Stănciulescu, Mihai Vuță și Maria Teodora Vuță, publicat în CECCAR Business Review în 2024, urmărește tocmai această schimbare.
Analiza este construită în jurul cadrului legislativ, al sectoarelor economice cu impact semnificativ și al contribuției profesioniștilor contabili. Autorii discută Strategia națională privind economia circulară, actele europene relevante, taxonomia UE, raportarea de sustenabilitate, digitalizarea și sistemul de garanție-returnare pentru ambalaje.
România a aprobat Strategia națională privind economia circulară prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2022. Studiul arată că acest cadru se înscrie în direcția europeană de utilizare mai eficientă a resurselor și este legat de directivele privind deșeurile, ambalajele, depozitarea deșeurilor, materialele plastice de unică folosință, contractele de vânzare de bunuri și instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave.
În plan economic, activitatea circulară poate presupune reducerea folosirii materiilor prime primare, creșterea utilizării materialelor secundare, proiectarea pentru reparare și reutilizare, sporirea potențialului de reciclare și reducerea substanțelor periculoase. Tot aici intră prevenirea deșeurilor, infrastructura pentru reutilizare și reciclare și limitarea incinerării și a depozitării.
Regulamentul UE 2020/852 oferă criterii pentru stabilirea caracterului durabil al unei activități economice din perspectiva mediului. Studiul evidențiază obligația entităților care publică informații nefinanciare de a explica modul și măsura în care activitățile lor sunt asociate cu activități durabile.
Acest mecanism introduce economia circulară într-un sistem mai larg de șase obiective de mediu: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, utilizarea durabilă și protecția apei și a resurselor marine, tranziția circulară, prevenirea și controlul poluării, respectiv protecția și refacerea biodiversității și ecosistemelor.
Pentru profesioniștii contabili, implicația este o extindere a ariei de analiză. Autorii susțin că gândirea circulară influențează aplicarea principiilor contabile și financiare, iar evaluarea deciziilor trebuie să depășească valoarea financiară produsă pe termen scurt.
Lucrarea trece în revistă agricultura și silvicultura, industria metalurgică, industria chimică, industria constructoare de mașini, sectorul auto, construcțiile, industria alimentară, textilele, sticla, hârtia, materialele plastice, echipamentele electrice și electronice, mobilierul și turismul.
Construcțiile reprezintă aproximativ 45% din consumul total de energie din România, potrivit informațiilor incluse în studiu. În sectorul auto, peste 45% dintre autoturisme sunt mai vechi de 16 ani, iar autorii indică lipsa unei infrastructuri de reciclare suficient de moderne și automatizate pentru vehiculele scoase din uz. Pentru ambalajele din plastic, hârtie și sticlă sunt menționate rate de reciclare printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană în cazul sectorului alimentar și al băuturilor.
Coaliția Circular Accounting, formată din experți și organizații din domeniile financiar, contabil și juridic, este prezentată ca un exemplu de inițiativă orientată spre identificarea obstacolelor contabile și financiare ale tranziției. Studiul notează că modelele de afaceri circulare nu sunt încă uzuale, iar beneficiile lor nu sunt suficient înțelese de companii și contabili.
Raportarea de sustenabilitate poate îmbunătăți reputația corporativă, încrederea părților interesate, guvernanța, managementul riscurilor și atractivitatea pentru investitori. Totuși, autorii indică și limite structurale: date insuficiente despre economia circulară, nevoia de competențe noi și alfabetizare digitală redusă. În 2021, doar 28% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din România aveau competențe digitale generale de bază, față de obiectivul UE de 80% pentru 2030.
Prin urmare, studiul nu propune o simplă înlocuire a unui indicator financiar cu unul de mediu. El descrie o modificare a modului în care sunt concepute activitățile, urmărite resursele și prezentate riscurile și oportunitățile. Profesia contabilă devine una dintre interfețele prin care strategia circulară poate fi transpusă în informație economică verificabilă.
Sursa: Romania’s Circular Economy Strategy, Challenges for the Accountancy Profession







