Sectorul construcțiilor continuă să fie unul dintre principalele motoare ale economiei românești într-un an în care consumul, industria și alte componente importante ale PIB-ului dau semne de slăbiciune. În prima jumătate a anului 2026, activitatea din construcții a crescut cu aproximativ 12%, piața menținându-se aproape de niveluri record. O parte importantă a acestei evoluții este susținută însă de investițiile publice, în special de proiectele mari de infrastructură și de lucrările finanțate din fonduri europene.
Această situație creează o economie cu două viteze. În timp ce șantierele de infrastructură generează comenzi pentru constructori, transportatori, producători de materiale și numeroase firme subcontractoare, cererea privată rămâne mult mai vulnerabilă la costurile ridicate de finanțare și la incertitudinea economică. Comisia Europeană estimează că investițiile publice ale României vor ajunge în 2026 la aproape 7% din PIB, în timp ce economia, în ansamblu, ar urma să avanseze cu numai 0,1%.
Problema apare în momentul în care investițiile finanțate de stat sau din fonduri europene încetinesc. Dacă investițiile private nu reușesc să preia ștafeta, construcțiile ar putea pierde o parte importantă din actualul ritm de creștere. România are astfel nevoie nu doar de mai multe șantiere, ci și de transformarea investițiilor publice într-un impuls pentru capitalul privat, industrie și productivitate.
