România se confruntă cu perspectiva pierderii unei sume uriașe din fondurile europene după ratarea unor jaloane și reforme asumate prin mecanismul european de redresare. Informațiile apărute în ultimele zile indică pierderi potențiale de până la aproximativ 870 de milioane de euro, după ce la sfârșitul lunii august au rămas neîndeplinite anumite obligații legislative și reforme asociate finanțării europene.
Miza este mult mai mare decât suma pierdută punctual. Economia României traversează o perioadă de stagnare, iar investițiile finanțate din bani europeni reprezintă unul dintre puținele elemente care contribuie pozitiv la creșterea economică. Comisia Europeană estimează pentru 2026 o creștere economică de numai 0,1%, concomitent cu o inflație medie de aproximativ 7% și un deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB. În aceste condiții, fiecare miliard de euro disponibil pentru infrastructură, energie sau modernizarea economiei devine mult mai important.
România ajunge astfel într-o situație paradoxală: are nevoie de investiții masive pentru a compensa slăbiciunea consumului și a economiei private, dar riscă în același timp să piardă bani europeni tocmai din cauza întârzierii reformelor. Pe termen lung, adevărata problemă nu este numai pierderea unei tranșe de finanțare, ci capacitatea statului de a transforma fondurile europene disponibile într-o modernizare durabilă a economiei înainte ca fereastra extraordinară de finanțare prin PNRR să se închidă.
