Libera circulație a forței de muncă nu reprezintă doar unul dintre principiile Uniunii Europene. Ea funcționează și ca un mecanism de echilibrare economică între state.

Aceasta este concluzia unui studiu realizat de economistul Timo Baas, publicat în ianuarie 2026 în revista Economic Modelling. Cercetarea utilizează date Eurostat și ale Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania pentru perioada 2011–2023.

Oamenii se mută acolo unde economia are nevoie de ei

Atunci când productivitatea și cererea de forță de muncă scad într-o țară, iar în alta economia este în expansiune, migrația transferă o parte din forța de muncă spre economia mai performantă.

Studiul arată că șocurile economice din țara de origine influențează puternic decizia de migrație, iar productivitatea reprezintă principalul canal prin care mobilitatea forței de muncă contribuie la stabilizarea economiilor europene.

Țara de origine reduce astfel presiunea șomajului, în timp ce țara de destinație primește lucrătorii necesari economiei sale.

România este unul dintre cele mai bune exemple

Pentru România, fenomenul are o dimensiune excepțională. Datele Eurostat arătau că în 2022 aproximativ 3,1 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat UE, reprezentând circa 24% dintre cetățenii UE care trăiau într-un alt stat membru decât cel al propriei cetățenii. Românii constituiau astfel cel mai numeros grup de cetățeni europeni mobili.

Fluxurile sunt însă mai complexe decât imaginea unei plecări definitive. Comisia Europeană arată că în 2021 aproximativ 190.000 de persoane s-au mutat din România în Germania, dar simultan circa 156.000 s-au deplasat din Germania spre România. Migrația europeană este, așadar, într-o măsură importantă și circulație a forței de muncă, nu numai emigrare definitivă.

Pentru România există însă un cost: dacă pleacă în special populația activă, economia pierde temporar sau definitiv muncitori, contribuabili și competențe. Beneficiile remitențelor trebuie puse în balanță cu deficitul de forță de muncă și presiunea demografică.

Migrația redistribuie forța de muncă europeană

Privită din perspectiva întregii Uniuni, migrația poate crește eficiența: oamenii se deplasează din zone unde oportunitățile sunt mai reduse către economii unde munca lor poate fi utilizată mai productiv.

Dar ceea ce reprezintă eficiență pentru economia europeană în ansamblu poate reprezenta pierdere de capital uman pentru o anumită țară.

Aceasta este contradicția importantă pentru România. Piața comună a muncii ajută Uniunea să se echilibreze, dar România trebuie să creeze suficientă productivitate, capital și salarii competitive pentru ca libera circulație să funcționeze în ambele direcții.

Studiul „How does the common European labor market impact business cycle dynamics?”, semnat de Timo Baas, a fost publicat în Economic Modelling, vol. 154, ianuarie 2026, articolul 107350.