La un eveniment organizat la Banca Națională a României, senatorul Petrișor Peiu a susținut că nivelul datoriei publice și dobânzile ridicate sporesc vulnerabilitatea României. În relatarea Financial Intelligence, el a descris o economie expusă, afectată simultan de recesiune și de costuri de finanțare ridicate. Totuși, declarațiile trebuie atribuite senatorului, iar comparațiile invocate necesită verificare în statistici oficiale și serii de date comparabile.
Potrivit lui Peiu, guvernul s-ar fi împrumutat peste nivelul pe care economia îl putea susține, iar efectul s-ar reflecta în dobânzile plătite pentru finanțarea statului. Mecanismul este direct: dacă investitorii percep riscuri mai mari, solicită randamente superioare, ceea ce majorează cheltuiala bugetară cu serviciul datoriei.
Prin urmare, o asemenea presiune poate limita spațiul pentru investiții sau pentru alte politici publice, mai ales când veniturile statului cresc mai lent decât obligațiile de plată. Sursa nu prezintă însă, în acest context, indicatori detaliați privind maturitățile, structura datoriei ori evoluția exactă a randamentelor României.
Senatorul a extins analiza la nivel occidental și a afirmat că Uniunea Europeană are o datorie de peste o mie de miliarde de euro, în timp ce dobânda pentru maturitatea de zece ani ar fi depășit 4%. Aceste valori, precum și comparația dintre datoria Uniunii și cea a României, trebuie confruntate cu datele instituțiilor europene și cu definițiile statistice folosite.
Peiu a susținut că o parte importantă a problemelor României reflectă decizii europene. El a criticat politicile asociate Green Deal, suprareglementarea și Politica Agricolă Comună, considerând că acestea ar fi afectat competitivitatea companiilor și a economiei europene.
În centrul argumentului său se află energia. Senatorul a afirmat că prețurile europene ar fi mult peste cele din China și Statele Unite. Pentru ca o asemenea comparație să poată fi verificată, trebuie precizate tipul de energie, perioada analizată, taxele, subvențiile și condițiile contractuale.
De asemenea, Peiu a indicat proiecte energetice despre care spune că nu au fost începute sau finalizate, deși ar fi existat finanțare. În viziunea sa, întârzierile afectează competitivitatea și sporesc dependența de soluții costisitoare.
A doua vulnerabilitate indicată a fost educația, pe care senatorul o leagă de productivitate, cercetare și capacitatea firmelor de a adopta automatizarea sau inteligența artificială. El a reproșat autorităților că angajamentul privind alocarea a 6% din PIB pentru educație nu ar fi fost respectat.
În plan bugetar, Peiu a cerut prioritizarea investițiilor și reducerea numărului de proiecte derulate simultan. Totodată, a criticat dispersarea resurselor înaintea finalizării unor proiecte majore de transport și a pus sub semnul întrebării reorganizarea unor companii de stat.
În ansamblu, discursul senatorului leagă datoria publică de costurile de finanțare, de energie și de eficiența cheltuielilor. Pentru verificarea acestor avertismente sunt necesare date comparabile despre deficit, dobânzi, datorie și prețurile energiei. Astfel, evaluarea vulnerabilității României poate depăși nivelul unui diagnostic politic și poate clarifica mecanismele invocate.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Financial Intelligence.
