România așteaptă verdictul S&P într-un moment în care cifrele fiscale s-au îmbunătățit, dar fundația ajustării rămâne fragilă. Deficitul bugetar al României a scăzut în primele opt luni, însă veniturile au fost sprijinite de majorarea taxelor, iar cheltuielile continuă să crească. În paralel, dobânzile apasă bugetul, economia stagnează, investițiile străine s-au redus, iar deficitul extern s-a adâncit.
Potrivit datelor prezentate de Digi24, deficitul bugetar a ajuns la 59,42 miliarde de lei după primele opt luni din 2026, echivalentul a 2,89% din PIB. Cu un an înainte, acesta era de 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB.
Veniturile statului au avansat cu 11,4%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,2%. TVA a avut cea mai importantă contribuție, însă comparația este influențată de majorarea cotei standard de la 19% la 21% și de modificarea cotelor reduse.
Reducerea deficitului este principalul argument pentru păstrarea României în categoria recomandată investițiilor, potrivit economistului Adrian Codîrlașu. Totuși, profesorul Cristian Păun atrage atenția că ajustarea s-a bazat mai ales pe taxe, iar reducerea cheltuielilor a fost limitată. Prin urmare, pentru agenție contează atât rezultatul actual, cât și durabilitatea acestuia.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni, cu 26,7% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, rămân mai puțini bani pentru investiții, sănătate, educație și alte servicii publice.
O eventuală retrogradare în categoria junk ar putea amplifica presiunea, deoarece investitorii ar solicita randamente mai mari pentru finanțarea statului. Costurile nu s-ar transmite automat tuturor împrumuturilor, dar ar crește treptat la emisiunile noi și la refinanțarea datoriei ajunse la scadență.
În plus, sprijinul oferit de economie este modest. Comisia Europeană estimează o creștere de numai 0,1% în 2026, după un avans de 0,7% în anul anterior. Încheierea PNRR va elimina o sursă importantă de fonduri, astfel că bugetul va depinde mai mult de colectare și de controlul cheltuielilor.
Criza politică poate întârzia adoptarea bugetului pentru 2027 și continuarea reformelor. Adrian Codîrlașu a avertizat că progresele recente sunt ușor reversibile dacă viitorul guvern nu menține disciplina cheltuielilor.
Pe plan extern, investițiile directe ale nerezidenților au coborât la 1,127 miliarde de euro în primele șapte luni, de la 4,915 miliarde în perioada similară din 2025. Datele sunt provizorii și reflectă fluxuri nete, astfel că nu demonstrează singure o retragere generalizată a investitorilor. Totuși, ele indică o reducere puternică a capitalului nou intrat.
Deficitul de cont curent a crescut, la rândul său, la 16,29 miliarde de euro. Acest dezechilibru menține dependența de finanțarea externă și poate cântări în evaluarea riscului de țară, mai ales într-un context de creștere economică slabă.
O coborâre sub nivelul investment grade nu ar bloca automat accesul României la piețele financiare. Totuși, unele fonduri cu reguli stricte și-ar putea reduce expunerea, iar statul ar putea plăti mai mult pentru împrumuturile noi.
Presiunea s-ar putea transmite ulterior către bănci, companii și populație, prin costuri de finanțare mai ridicate. Decizia S&P nu ar modifica automat ratingurile acordate de Fitch și Moody’s, deoarece agențiile își stabilesc independent calificativele.
În concluzie, verdictul S&P poate oferi României timp, dar nu rezolvă dezechilibrele acumulate. Stabilitatea ratingului suveran va depinde de reducerea sustenabilă a deficitului, controlul cheltuielilor și menținerea încrederii investitorilor după încheierea PNRR.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
