România apare, potrivit estimărilor prezentate de BNR, într-o poziție atipică în Uniunea Europeană. Interesul pentru criptoactive este ridicat, în timp ce accesul la conturi bancare rămâne redus. Contrastul pune în discuție riscurile investițiilor volatile, nivelul educației financiare și traseul economiilor populației. Pentru economie, miza este dacă banii disponibili ajung să finanțeze băncile, piața de capital și companiile locale sau se îndreaptă către piețe externe.
Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, a prezentat estimări potrivit cărora România s-ar afla pe primul loc între 21 de țări ale Uniunii Europene în privința preferinței pentru criptoactive.
Conform cifrelor citate de oficial, aproximativ 15% din populația activă ar avea contact cu astfel de plasamente. O altă estimare indică dețineri totale de până la 12 miliarde de euro, însă suma trebuie privită ca o aproximare, nu ca o valoare certă a portofoliilor populației.
Fenomenul este susținut și de infrastructura dedicată. În România ar funcționa aproximativ 170 de ATM-uri pentru criptoactive, un număr comparabil, raportat la populația adultă, cu cel din Polonia și Cehia.
În paralel, accesul la servicii bancare rămâne redus. BNR indică o pondere de sub 70% a adulților care dețin un cont bancar, față de o medie europeană de 94%.
Oficialul BNR a pus aceste date în relație cu nivelul de educație financiară. România ar avea un scor de 54-55 de puncte din 100, în timp ce Polonia, care ar înregistra o pondere similară a deținerilor de criptoactive, ar ajunge la 64-65 de puncte.
Diferența nu permite, singură, evaluarea deciziilor fiecărui investitor. Ea explică însă de ce autoritățile consideră necesară o mai bună înțelegere a volatilității, a riscului de pierdere și a mecanismelor acestor active.
În viziunea exprimată de reprezentantul BNR, un traseu financiar mai prudent ar începe cu utilizarea unui cont bancar și acumularea de experiență pe piața de capital. Saltul direct către criptoactive poate expune economiile unor riscuri dificil de evaluat.
Discuția are și o componentă macroeconomică. Într-o economie care trebuie să-și finanțeze deficitele și investițiile, economiile populației pot alimenta băncile, sectorul financiar nebancar sau piața de capital.
Florian Neagu a susținut că plasamentele în criptoactive ajung, de regulă, în afara țării și contribuie la finanțarea unor piețe externe, în special a celei americane. Afirmația descrie un posibil efect asupra circuitului banilor, dar nu înseamnă că orice tranzacție produce automat o ieșire definitivă de capital.
Datele prezentate de BNR nu demonstrează că fiecare deținător de criptoactive este nepregătit financiar. Ele indică însă o combinație care merită urmărită: interes investițional ridicat, acces bancar redus și educație financiară sub nivelul unor state comparabile.
În acest context, extinderea incluziunii financiare și informarea corectă a populației devin importante pentru economisire. O mai bună conectare la serviciile bancare poate clarifica opțiunile disponibile, fără a transforma estimările BNR în concluzii absolute despre comportamentul tuturor investitorilor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
