Finanțele publice ale României intră în ultimele luni ale anului 2026 sub o presiune considerabilă, în condițiile în care statul trebuie să asigure finanțarea cheltuielilor curente, continuarea investițiilor și plata obligațiilor asumate. O analiză economică publicată pe 14 octombrie atrage atenția asupra riscului apariției unor goluri de finanțare până la sfârșitul anului, pe fondul costurilor ridicate ale împrumuturilor și al întârzierilor în atragerea fondurilor europene. Situația ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităților de a menține ritmul investițiilor fără să amplifice dezechilibrele bugetare.
Bugetul României pentru anul 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din produsul intern brut, în timp ce investițiile publice au fost estimate la 163,8 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 53,4 miliarde de lei urmau să provină din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin granturi și împrumuturi. În același timp, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Aceste cifre arată dimensiunea presiunii financiare asupra bugetului, în condițiile în care o parte tot mai importantă a resurselor este necesară pentru achitarea costurilor împrumuturilor deja contractate.
O altă provocare majoră este reprezentată de absorbția fondurilor europene. Până la începutul lunii octombrie, România încasase aproximativ 13,27 miliarde de euro din PNRR, reprezentând circa 66% din alocarea totală revizuită, de 20,11 miliarde de euro. Diferența de aproximativ 6,84 miliarde de euro reprezintă finanțare care nu fusese încă încasată, iar accesarea acesteia depinde de îndeplinirea condițiilor și de aprobarea plăților. Întârzierile pot obliga statul să acopere temporar unele cheltuieli din resurse proprii sau prin împrumuturi suplimentare, ceea ce poate majora costurile finanțării publice.
Presiunea asupra bugetului poate avea consecințe directe asupra economiei reale. Întârzierile la plata furnizorilor, dificultățile de cofinanțare a proiectelor europene sau reducerea ritmului investițiilor publice pot afecta companiile private și autoritățile locale. În acest context, specialiștii atrag atenția asupra necesității îmbunătățirii colectării veniturilor fiscale, recuperării creanțelor restante și combaterii evaziunii. Miza ultimelor luni ale anului nu este doar respectarea țintei de deficit, ci și capacitatea statului de a-și finanța obligațiile fără să transfere noi costuri asupra populației și mediului de afaceri.
