Execuția bugetară după primele nouă luni din 2026 indică un deficit de 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB. Nivelul este cu 1,53 puncte procentuale sub cel din perioada similară a anului trecut. În același timp, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei.
Rezultatul reflectă creșterea veniturilor, reducerea relativă a cheltuielilor și absorbția mai accelerată a fondurilor europene. Totuși, datele sunt operative, iar rezultatul final depinde inclusiv de validarea cererilor de plată din PNRR.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, veniturile totale au ajuns la 522,07 miliarde de lei. Creșterea nominală a fost de 11,8% față de primele nouă luni din 2025, iar ponderea în PIB a urcat de la 24,4% la 25,4%.
Contribuția principală a venit din încasările fiscale și din fondurile europene. TVA-ul net a adus 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% peste nivelul anterior, în timp ce contribuțiile de asigurări au crescut cu 6,8%, până la 165,40 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei.
Cheltuielile au însumat 600,59 miliarde de lei și au crescut nominal cu 5,5%. Raportate la PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%. Prin urmare, diferența dintre ritmul veniturilor și cel al cheltuielilor explică o parte importantă a reducerii deficitului bugetar.
Cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde mai mici decât în perioada comparabilă. Ponderea lor în PIB a coborât la 5,9%, pe fondul limitării unor cheltuieli salariale și al reducerii unor sporuri.
În schimb, costul finanțării datoriei publice a continuat să crească. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste nivelul din 2025, reprezentând 2,5% din PIB. Cheltuielile sociale au rămas aproape neschimbate, la 187,93 miliarde de lei.
Investițiile publice au crescut de la 82,62 miliarde la 107,77 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, aproximativ 70,68% dintre plăți au fost asociate proiectelor finanțate prin fonduri europene nerambursabile și PNRR, inclusiv componenta de împrumut.
Datele operative până la 14 octombrie arată plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene și PNRR. Suma reprezintă 64,6% din creditele bugetare aprobate și actualizate pentru anul 2026, iar plățile aferente PNRR au ajuns la 44,63 miliarde de lei.
Există însă o diferență între cheltuielile realizate și granturile deja încasate. Până la 30 septembrie, bugetul de stat primise 22,27 miliarde de lei din granturi PNRR, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate astfel au fost de 27,19 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor avertizează că acoperirea sumelor rămase depinde de validarea cererilor de plată 5 și 6, în valoare cumulată de 6,43 miliarde de euro. Orice sumă nevalidată din granturi ar rămâne în sarcina bugetului național și ar afecta direct deficitul.
În acest context, evaluarea proiectelor va fundamenta rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027. Vor conta investițiile finalizate, obligațiile asumate și spațiul fiscal rămas după plata cheltuielilor permanente, inclusiv dobânzile și asistența socială.
Execuția bugetară indică un deficit mai redus și investiții publice consistente, însă rezultatul rămâne condiționat de riscurile PNRR. Validarea cererilor finale, controlul cheltuielilor permanente și prioritizarea proiectelor vor conta pentru sustenabilitatea consolidării fiscale în lunile următoare și în bugetul pentru 2027.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
