Banca Mondială estimează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026, după revizuirea prognozei pentru acest an. Raportul, citat de HotNews, indică o economie susținută temporar de investiții și construcții, dar afectată de reducerea consumului privat, reculul industriei și costurile ridicate ale energiei.
Pentru 2027, instituția anticipează o revenire de 1,7%. Totuși, scenariul depinde de stabilitatea politică și de continuarea finanțărilor europene.
În primele șase luni din 2026, produsul intern brut a fost cu 0,7% sub nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. În același timp, consumul privat s-a redus cu 2,5%, pe fondul pierderii puterii de cumpărare.
Presiunea asupra gospodăriilor a venit din scumpirea energiei, eliminarea plafonării la electricitate în 2025 și măsurile de austeritate fiscală. Inflația a ajuns la 10,4% în iunie, în principal din cauza costurilor energetice, iar salariile și pensiile publice au fost înghețate.
Banca Mondială estimează că inflația va coborî în a doua jumătate a anului. Rata anuală ar putea ajunge la aproximativ 5,2% în primul trimestru din 2027, ceea ce ar crea spațiu pentru reducerea dobânzilor și recuperarea salariilor reale.
Investițiile au fost principalul punct pozitiv din prima jumătate a anului, cu o creștere de 10,9%. Potrivit raportului, dinamica a fost alimentată de proiectele finanțate prin PNRR, accelerate înainte de închiderea programului în august 2026.
Construcțiile au avansat cu 12,3%, însă acest impuls nu a compensat slăbirea celorlalte componente ale economiei. Industria a scăzut cu 2,9%, afectată de costurile energiei, iar comerțul s-a redus cu 3,9%, pe fondul cererii interne scăzute.
În plus, piața muncii transmite semnale de răcire. Rata locurilor de muncă vacante a ajuns la cel mai mic nivel din ultimul deceniu, potrivit evaluării prezentate în raport.
Dobânda de politică monetară a fost menținută la 6,5%. Creditarea continuă să crească, însă firmele se împrumută tot mai mult în valută, deoarece costurile sunt mai reduse decât pentru finanțarea în lei. Banca Mondială consideră că această tendință poate amplifica riscul valutar.
Deficitul bugetar s-a înjumătățit în primul semestru, până la 2% din PIB. Rezultatul reflectă reducerea cheltuielilor cu salariile publice cu 3,9% și majorarea încasărilor din TVA cu 25%, după creșterea cotei la 21%.
Pe întregul an, deficitul este estimat la aproximativ 6% din PIB. Totodată, datoria publică ar urma să crească de la 59% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, chiar dacă ritmul de acumulare încetinește.
Raportul indică absorbția celor 31 de miliarde de euro disponibile prin fondurile structurale drept al doilea pilon al relansării. Plățile ar urma să atingă nivelul maxim în intervalul 2027-2029.
Cu toate acestea, instituția avertizează că problemele depășesc șocul actual al energiei. Productivitatea nu mai avansează în ritmul anterior, forța de muncă se reduce, iar politicile fiscale prociclice au lăsat deficite mari.
Aproximativ 4,9% din populație trăiește sub pragul de 8,30 dolari pe zi, proporție aproape neschimbată față de anul precedent. Gospodăriile sărace sunt cele mai expuse, deoarece energia și alimentele ocupă o parte mai mare din buget, iar voucherele de energie atenuează doar parțial impactul.
Datele și estimările conturează o economie în care investițiile pot limita declinul, dar nu pot înlocui consumul și competitivitatea industrială. Revenirea depinde de reducerea inflației, reluarea consumului și folosirea eficientă a fondurilor europene, într-un context fiscal și valutar încă vulnerabil.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
