După primele nouă luni din 2026, România a acumulat un deficit de 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când indicatorul ajunsese la 5,35% din PIB, ponderea este mai redusă. Totuși, presiunile asupra finanțelor publice nu au dispărut, deoarece dobânzile au crescut, iar investițiile au avansat considerabil.
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale au însumat 522,07 miliarde de lei, cu 11,8% peste nivelul din primele nouă luni ale anului anterior. În raport cu PIB-ul, acestea au urcat de la 24,4% la 25,4%. Prin urmare, creșterea încasărilor a contribuit direct la diminuarea deficitului exprimat procentual.
Mai multe surse de venit au înregistrat avansuri. Încasările nete din TVA au crescut cu 24,8%, impozitul pe salarii și venit cu 7,8%, iar impozitul pe profit cu 8,7%. În același timp, contribuțiile de asigurări au urcat cu 6,8%, în timp ce veniturile din proprietate au fost mai mari cu 29,9%.
Un sprijin important a venit din fondurile europene. Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% peste nivelul comparabil din 2025. Totodată, asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR a ajuns la 22,69 miliarde de lei, de 2,2 ori mai mult decât în anul precedent.
Cheltuielile totale au atins 600,59 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere nominală de 5,5%. Raportate la PIB, acestea au scăzut însă de la 29,7% la 29,2%. Astfel, deficitul bugetar în 2026 s-a redus ca pondere, chiar dacă suma cheltuită de stat a fost mai mare.
Cheltuielile de personal au fost mai mici cu 4,54 miliarde de lei și au reprezentat 5,9% din PIB. În schimb, plățile pentru bunuri și servicii au crescut cu 8,9%. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din perioada anterioară.
În acest tablou, investițiile publice au avut cea mai importantă creștere. Acestea au urcat de la 82,62 miliarde la 107,77 miliarde de lei, cu 25,17 miliarde de lei peste primele nouă luni din 2025. Aproape 71% dintre investiții au fost asociate unor proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile și PNRR.
Rezultatul intermediar nu oferă, singur, imaginea finală a anului. Încasările și plățile nu se distribuie uniform, iar ultimele luni pot schimba semnificativ nivelul deficitului. În plus, evoluția dobânzilor și ritmul investițiilor pot menține presiunea asupra bugetului.
Până la 14 octombrie, instituțiile centrale efectuaseră plăți de 76,57 miliarde de lei pentru fonduri europene și PNRR. România încasase 13,27 miliarde de euro prin PNRR, iar alte 6,43 miliarde de euro erau așteptate din cereri aflate în evaluare sau depuse ulterior.
Ministerul Finanțelor a solicitat actualizarea situației financiare a proiectelor pentru fundamentarea rectificării bugetare și a bugetului pe 2027. În acest context, absorbția fondurilor europene trebuie analizată împreună cu rezultatele investițiilor și cu obligațiile de plată rămase. Pentru acest an, instituția indică o țintă de deficit de 6,2% din PIB, însă execuția de până acum nu este suficientă pentru confirmarea rezultatului final. Evoluția cheltuielilor din ultimele luni va arăta dacă avantajul obținut la nouă luni poate fi menținut până la sfârșitul anului.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de bursa.ro.
