Marea Britanie ar putea accepta tarife pentru automobile electrice fabricate în China pentru a obține acces la schema europeană Made in Europe. Guvernul de la Londra nu confirmă însă că o asemenea condiție a fost acceptată. Potrivit informațiilor publicate de The Guardian, proiectul franco-german care stă la baza negocierilor prevede ca statele din afara Uniunii Europene să aplice dinamic măsurile comerciale adoptate de blocul comunitar. Discuția pune în balanță protejarea producătorilor locali, prețurile plătite de consumatori și relația comercială cu Beijingul.
Schema Made in Europe, denumită și Industrial Accelerator Act, urmărește să acorde un avantaj produselor realizate în Europa în fața importurilor subvenționate din China. Excluderea Marii Britanii ar putea afecta accesul companiilor britanice la lanțurile de aprovizionare ale industriei auto europene.
Un proiect prezentat de Franța și Germania propune includerea partenerilor care făceau parte din piața unică la începutul anului 2020. Marea Britanie și Norvegia s-ar putea încadra în această categorie, însă numai dacă acceptă alinierea dinamică la regulile europene privind investițiile din țări terțe și măsurile de apărare comercială.
Downing Street a transmis că susține obiectivul includerii britanice în mecanism, dar consideră prematură discutarea condițiilor finale. Guvernul a subliniat că își păstrează propria politică comercială și că revizuiește periodic nivelul tarifelor.
Tarifele pentru mașini electrice chinezești ar putea limita presiunea exercitată de modelele vândute la prețuri reduse asupra producătorilor britanici. În același timp, taxele vamale pot scumpi automobilele și pot reduce oferta accesibilă pentru cumpărători.
Industria auto britanică este puternic dependentă de exporturi. Aproximativ 80% dintre automobilele produse în Regatul Unit sunt vândute în afara țării, mai mult de jumătate ajungând în Uniunea Europeană, iar circa 6% în China. O escaladare a conflictului comercial ar putea afecta, prin urmare, nu doar importurile, ci și vânzările producătorilor britanici pe piața chineză.
Datele citate de publicația britanică arată o creștere rapidă a mărcilor chinezești în Regatul Unit. În septembrie, vânzările BYD au crescut cu 78% față de anul anterior, cele ale Chery cu 660%, iar cota de piață a Changan a avansat cu peste 3.000%.
Ambasada Chinei la Londra s-a declarat împotriva majorării tarifelor și a altor restricții aplicate produselor chinezești. Reprezentanții Beijingului susțin că protecționismul comercial contravine regulilor Organizației Mondiale a Comerțului și principiilor pieței.
Oficialii chinezi au criticat deja extinderea măsurilor europene împotriva vehiculelor electrice importate. Potrivit sursei, autoritățile de la Beijing au sugerat riscul unui război comercial dacă Europa va introduce noi restricții, inclusiv asupra automobilelor hibride.
Un tarif britanic nu ar putea fi introdus imediat. Procedura ar presupune notificarea unei investigații, colectarea și comunicarea dovezilor privind prejudiciile produse industriei locale, iar procesul ar putea dura mai mult de un an.
Ministrul britanic al comerțului a sugerat că Londra este dispusă să colaboreze strâns cu Uniunea Europeană pentru a contracara dominația Chinei în sectorul auto. Totuși, ministrul pentru afaceri Jonathan Reynolds a respins ideea că Regatul Unit ar fi obligat să copieze politica europeană.
Parlamentarii europeni au depus deja mii de amendamente la proiectul legislativ, iar forma finală este așteptată până la sfârșitul anului sau la începutul lui 2027. Prin urmare, nici accesul britanic la schemă, nici obligația de a aplica tarife automobile electrice nu sunt încă stabilite definitiv.
Londra trebuie să aleagă între flexibilitatea unei politici comerciale proprii și integrarea mai strânsă în protecția industrială europeană. Un eventual acord ar putea susține producția britanică, dar tarifele ar transfera o parte din costuri către consumatori și ar testa relația cu China. Până la finalizarea negocierilor europene, amploarea compromisului rămâne incertă.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de the Guardian.
