Beneficiarii venitului minim de incluziune au fost 259.418 în 2024, potrivit datelor transmise de Ministerul Muncii publicației Adevărul. În același an, 14.855 de persoane au pierdut sprijinul după ce au refuzat obligațiile asociate ajutorului: prestarea unor activități de interes local sau prezentarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Cifrele separă dimensiunea totală a programului de cazurile în care plata a fost pierdută, fără să explice motivele individuale ale refuzului.
Venitul minim de incluziune a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 și a înlocuit ajutorul social, precum și alocația pentru susținerea familiei. Programul este destinat persoanelor singure și familiilor aflate în dificultate, pentru asigurarea unui nivel minim de trai.
În cazul persoanelor apte de muncă, acordarea sprijinului este legată de anumite obligații. Potrivit regulilor prezentate de Ministerul Muncii, acestea trebuie să presteze lunar acțiuni sau lucrări de interes local și să își caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
Datele citate de Adevărul arată că 14.855 de beneficiari nu și-au îndeplinit aceste obligații în 2024. Ca efect, persoanele respective au rămas fără venitul minim de incluziune. Numărul reprezintă cazurile în care sprijinul a fost pierdut, nu totalul beneficiarilor programului.
La nivel județean, cele mai mari valori au fost raportate în Dolj, cu 15.310 beneficiari, Bacău, cu 12.820, și Buzău, cu 11.643. Au urmat Suceava, cu 11.537 de persoane, și Teleorman, cu 11.292.
În clasamentul localităților menționat în informațiile publicate, comuna Râmnicelu din județul Buzău a avut 876 de beneficiari. Valea Moldovei din Suceava a înregistrat 832, iar Slobozia Bradului din Vrancea, 777. Raportarea acestor valori la populația localităților oferă un indicator de concentrare, dar nu explică singură situația economică sau socială din fiecare comunitate.
De la 1 martie 2024, cuantumul lunar menționat în sursa citată a fost de 346 de lei pentru o persoană singură, 879 de lei pentru o familie cu copii și 504 lei pentru o persoană singură cu vârsta de peste 65 de ani.
Ministerul Muncii a transmis numărul total al beneficiarilor și al celor care au pierdut sprijinul după neîndeplinirea obligațiilor. Informațiile disponibile nu precizează, însă, câți beneficiari au refuzat explicit munca în folosul comunității, câți nu s-au prezentat la agențiile de ocupare sau dacă au existat alte situații administrative.
De asemenea, datele nu indică motivele individuale ale refuzului și nu permit stabilirea unei legături cauzale între numărul beneficiarilor și lipsa locurilor de muncă. Sociologul Robert Santa, citat de Adevărul, a indicat mai mulți factori posibili, însă acestea sunt interpretări și nu rezultate ale unei analize statistice prezentate împreună cu cifrele oficiale.
Datele disponibile arată amploarea programului și numărul cazurilor în care sprijinul a fost pierdut pentru neîndeplinirea obligațiilor. Ele nu permit însă o concluzie generală despre motivele beneficiarilor sau despre cauzele concentrării ajutoarelor în anumite județe și localități.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Adevărul.
