Emigrarea tinerilor din Tunisia este legată tot mai puțin de diferența dintre salariul local și cel din străinătate. Pentru numeroși tineri, decizia de a pleca reflectă șomajul, costurile vieții, accesul dificil la servicii, relația cu administrația și incertitudinea privind viitorul. O relatare publicată de Al Jazeera arată că dorința de emigrare devine un proiect de viață, nu doar o strategie pentru obținerea unui venit mai mare.

De ce emigrarea tinerilor din Tunisia depășește problema salariilor

Un exemplu este cel al lui Maher Qassem, angajat în media, care ia în calcul mutarea în Franța după ani în care a încercat să își construiască o viață stabilă. Potrivit declarațiilor prezentate de Al Jazeera, veniturile sale sunt absorbite de rate, chirie și educația copilului, iar uneori nu îi mai rămân resurse pentru tratamentul mamei sale bolnave.

În aceeași logică, un inginer software tunisian intervievat de publicație spune că are un venit bun, dar analizează serios plecarea. Motivele invocate includ stilul de viață, interacțiunea cu administrația, situația economică generală și lipsa unei imagini clare asupra anilor următori.

Aceste mărturii sunt individuale și nu pot descrie singure întreaga populație. Ele sunt însă susținute de date de sondaj și de indicatori ai pieței muncii, care arată amploarea presiunii asupra generațiilor tinere.

Șomaj ridicat și perspective profesionale limitate

Institutul Național de Statistică din Tunisia a raportat o rată a șomajului de 14,9% în al doilea trimestru din 2026, echivalentul a aproximativ 622.000 de persoane fără loc de muncă. Situația este mai severă în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, unde rata a ajuns la 35,4%.

Pentru absolvenții de studii universitare, șomajul a fost de 26,6%. Diferența dintre femei și bărbați este importantă: rata a atins 35,6% în rândul femeilor absolvente, față de 14,2% în cazul bărbaților.

Un studiu Afrobarometer citat de Al Jazeera arată că aproximativ două treimi dintre tinerii tunisieni s-au gândit să emigreze. Ponderea celor care au spus că s-au gândit „mult” la plecare a crescut de la 38% în 2018 la 51% în 2024, iar 59% dintre cei interesați de emigrare au indicat oportunitățile profesionale drept principal motiv.

Pierderea specialiștilor apasă asupra economiei

Presiunea nu se limitează la tinerii aflați la început de carieră. Kamel Sahnoun, președintele Ordinului Inginerilor din Tunisia, a afirmat că aproximativ 6.500 de ingineri au plecat din țară numai în 2022. Cifra depășește media anuală de circa 3.000 consemnată în 2013 și 2014.

Și sistemul medical pierde personal format în Tunisia. Datele Agenției Tunisiene pentru Cooperare Tehnică indică recrutarea în străinătate a 1.839 de profesioniști medicali și paramedicali în 2023. În primele nouă luni din 2024 au fost recrutați alți 1.022, iar în 2025, încă 1.244.

Aceste plecări pot reduce oferta de competențe disponibile pe piața internă și pot afecta serviciile publice, însă cifrele nu explică singure toate cauzele migrației. Ele arată amploarea fenomenului, în timp ce sondajele și declarațiile individuale oferă indicii despre motivațiile celor care pleacă.

Încrederea în viitor devine un factor economic

Cercetătorul în migrație Ramadan Ben Omar susține că motivele au devenit mai complexe și includ libertatea, participarea la viața publică și posibilitatea de a construi un viitor mai bun. În zone precum Ben Guerdane, presiunile economice și sociale acumulate îi determină pe mai mulți tineri să ia în calcul atât rute regulate, cât și neregulate.

Societatea tunisiană rămâne împărțită. Unii cetățeni consideră că anii de după alegerea președintelui Kais Saied nu au adus schimbările așteptate, în timp ce alții cred că reformele au nevoie de mai mult timp. Această divizare politică se suprapune peste dificultăți concrete: prețuri ridicate, acces inegal la bunuri și servicii și comunicare publică percepută ca insuficient de clară.

Pentru Tunisia, problema nu este doar câți oameni pleacă, ci și de ce nu mai văd în țară un proiect de viață. Reducerea șomajului rămâne esențială, însă stabilitatea, serviciile funcționale și încrederea în viitor vor cântări la fel de mult în decizia de a rămâne.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Al Jazeera.