Planul Guvernului Niculescu de a acorda sprijin pentru energie pe baza unui prag de venit ridică o problemă de țintire a banilor publici. Potrivit expertei Corina Murafa, citată de HotNews, sărăcia energetică rezultă din combinația dintre veniturile familiei, costurile energiei și eficiența locuinței. Prin urmare, un criteriu unic poate rata gospodării care plătesc mult pentru încălzire sau răcire și poate include beneficiari care locuiesc în imobile eficiente.
Programul de guvernare prevede verificarea automată a eligibilității, în funcție de un venit de până la 3.500 de lei net pe lună pentru fiecare persoană. Executivul estimează că mecanismul ar putea viza aproximativ 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane la gaze.
Corina Murafa consideră însă că această abordare poate produce două erori simultan: excluderea unor familii vulnerabile și acordarea de bani unor gospodării care nu au o nevoie reală. Două familii cu venituri identice pot avea cheltuieli foarte diferite. Diferența apare dacă una locuiește într-un imobil izolat, iar cealaltă într-o casă ineficientă, încălzită cu lemne sau electricitate.
Contează și amplasarea locuinței. O familie cu venituri decente poate aloca o parte importantă din buget pentru aer condiționat dacă stă la ultimul etaj și suportă temperaturi ridicate vara.
Experta propune ca autoritățile să stabilească mai întâi necesarul energetic minim al fiecărei gospodării. Dacă, după acoperirea acestuia, familia rămâne sub pragul sărăciei, sprijinul ar trebui acordat individualizat, astfel încât venitul să depășească nivelul respectiv.
În această logică, ajutorul nu ar trebui ascuns în prețul final al facturii. Consumatorul ar vedea costul real al energiei, iar sprijinul ar fi acordat separat pentru plata facturii sau pentru lucrări de eficiență energetică, precum înlocuirea ferestrelor.
O astfel de separare ar păstra stimulentul pentru un consum rațional. În plus, ar permite direcționarea banilor către măsuri cu efect durabil. Renovarea locuinței, schimbarea sursei de încălzire și instalarea de panouri fotovoltaice pot reduce dependența de ajutoare, dar necesită criterii administrative accesibile.
Murafa susține că prelungirea plafonării generale la gaze consumă resurse care ar putea fi folosite pentru ajutoare mai mari și mai bine țintite. În opinia sa, tranziția către prețuri liberalizate ar trebui făcută gradual, concomitent cu sprijinirea directă a gospodăriilor vulnerabile.
Fondurile europene sunt mai potrivite pentru investiții structurale decât pentru transferuri fiscale sau plafonarea prețului final, a explicat experta pentru HotNews. Totodată, direcțiile de asistență socială din primării ar putea identifica situațiile care nu apar corect în bazele de date și ar putea sprijini persoanele fără acces digital.
Evaluarea schemei ar trebui să urmărească nu doar valoarea facturilor, restanțele sau costul total pentru stat, ci și numărul gospodăriilor care nu își pot asigura necesarul energetic minim.
Un prag de venit este ușor de administrat, dar nu descrie singur realitatea facturilor și a locuințelor. Pentru ca ajutoarele să reducă efectiv sărăcia energetică, statul trebuie să combine veniturile cu consumul, costurile locale și eficiența clădirii, apoi să lege sprijinul temporar de investiții care scad factura pe termen lung.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
